S-a creat o hartă globală a înălţimii pădurilor
S-a creat o hartă globală a înălţimii pădurilor
Folosind date de la sateliţii Pământului, savanţii au creat o hartă unică în felul său, care descrie în detaliu înălţimea pădurilor din întreaga lume. Până în prezent, există mai multe hărţi forestiere din diferite regiuni, care descriu înălţimea copacilor, dar numai această hartă a dat pentru prima dată o imagine completă a înălţimii pădurilor din lume.
Harta globală a înălţimii pădurilor, bazată pe date, colectate de agenţia NASA, sateliţii ICESat, Terra şi Aqua, va ajuta savanţilor să facă "inventarierea" carbonului, care se conţine în pădurile planetei noastre. Astfel, noile date vor ajuta în obţinerea informaţiilor noi cu privire la ciclul global al carbonului şi a impactului acestuia asupra ecosistemelor locale.
Acest nou punct de vedere a modelelor globale de pădure arată că cele mai mari păduri se află pe coasta de nord-vest a oceanului Pacific din America de Nord şi în unele părţi din sud-estul Asiei. Iar în nordul Canadei şi Eurasiei au fost descoperite cele mai joase păduri.
Pădurile de conifere temperate – sunt foarte umede şi constau din arbori masivi, cum ar fi bradul lui Douglas, cucuta de vest, redwood. Aceşti copaci au coroane foarte mari şi ajung la o înălţime mai mare de 40 de metri. În contrast, în pădurile de nord sunt des întâlnite aşa copaci ca: molid, brad, pin, zada, care ajung la 20 de metri în înălţime. Jungla tropicală relativ neatinsă este umplută cu păduri cu o înălţime de aproximativ 25 de metri, aproximativ aceeaşi înălţime ca stejarul, fagul şi mesteacănul din păduri de foioase temperate, răspândite în Europa şi în mare parte a Statelor Unite.
"În realitate aceasta este doar prima schiţă, care va fi pe parcurs precizată", - a declarat Michael Lefski, specialistul de scanare la distanţă de la Universitatea din Colorado, care şi s-a ocupat de crearea hărţii globale a înălţimii pădurilor.
Înălţimea pădurilor va ajuta la evaluarea rolului lor în ciclul carbonului, care până în prezent are o "gaură" de 2 miliarde de tone. Activităţile umane produc emisii de 7 miliarde de tone de carbon pe an, mai ales sub forma de dioxid de carbon (CO2). Dintre aceste 7 miliarde 3 rămân în atmosferă, 2 - în ocean. Şi încă nu se ştie exact unde se duc celelalte 2 miliarde, astfel savanţii presupun că acest carbon este utilizat de păduri în procesul de fotosinteză.
"Scopul final al proiectului nostru - este crearea unei hărţi globale a biomasei planetei, şi harta înălţimii pădurilor va ajuta în soluţionarea acestei probleme", a declarat Richard Hogton, expert în ecosisteme terestre şi director al Centrului de Cercetare a Pădurilor.
În cercetarea sa Lefski a folosit date obţinute cu ajutorul tehnologiei de laser LIDAR, care permite primirea tăieturilor verticale de proprietăţi ale suprafeţei. În timpul măsurărilor, impulsurile de laser se trimiteau la suprafaţa. Măsurarea diferenţei dintre impulsurile reflectate de sol şi de vârfurile copacilor a făcut posibilă determinarea înălţimii copacilor de pe suprafaţa Pământului. Deoarece LIDAR este capabil să pătrundă prin stratul superior al coroanelor, savanţii au avut posibilitatea de a obţine textura verticală din structura pădurilor, ceea ce nu era posibil până în ziua de azi.
Munca lui Lefski a necesitat o analiză a mai mult de 250 milioane de impulsuri de laser, produse pe parcursul ultimilor şapte ani. Fiecare impuls presta informaţia despre orice secţiune microscopică de pe suprafaţa Pământului, din această cauză cu ajutorul tehnologiei LIDAR a fost posibilă scanarea a doar 2,4% din pădurile Pământului. Pentru a finisa crearea hărţii, Lefski a combinat date de la LIDAR cu datele Spectroradiometrului cu rezoluţia moderată (Moderate Resolution Imaging Spectroradiometer – MODIS), care a fost instalat pe sateliţii Terra şi Aqua, şi, deşi nu reuşea să ofere imaginea unui profil vertical, însă permitea să exploreze o arie vastă a pădurilor.
Următoarea generaţie a aparatului LIDAR, care măsoară biomasa forestieră, va îmbunătăţi în mod semnificativ harta, şi va fi instalată pe noul satelit NASA DSDE-ul (deformarea, structura şi dinamica ecosistemelor).
Sursă cu link pe www.agu.org
185