Scandal ecologic în centrul Chișinăului: de ce sînt tăiați arborii sănătoși? (+Foto)

În inima capitalei, printre aleile liniștite și luciul apei din parcul Valea Morilor, se desfășoară o situație care depășește cu mult limitele unor lucrări obișnuite de întreținere. Nu este vorba doar despre tăierea unor arbori — este vorba despre o alegere care definește cum va arăta orașul de mîine: viu și respirabil sau tot mai golit de sprijinul său natural.

Punctul de pornire al reacției publice a fost o petiție depusă de locuitorul Chișinăului, Alexandru Șarkevici, la Cancelaria de Stat a Republicii Moldova, Inspectoratul pentru Protecția Mediului și Procuratura Generală a Republicii Moldova. Documentul a fost înregistrat cu numărul 8582 din 28 aprilie 2026 și a generat deja un ecou vizibil în societate: sute de reacții și zeci de comentarii în rețelele sociale, deși autorul nu este nici jurnalist, nici persoană publică. Este reacția la o problemă care devine tot mai evidentă pentru locuitorii orașului.

Esența situației este îngrijorătoare prin simplitatea ei. Potrivit autorului, în cadrul unor așa-numite „lucrări sanitare” au fost tăiați zeci de ulmi cu vîrste între 70 și 90 de ani — arbori maturi, integrați în ecosistemul parcului și, conform afirmațiilor, aflați în stare bună. În același timp, în apropiere continuă să existe arbori uscați, potențial periculoși, care, logic, ar trebui să fie primii vizați pentru înlăturare.

Acest contrast generează nu doar întrebări, ci și neîncredere. În baza căror criterii se iau deciziile? Există o expertiză dendrologică independentă? De ce sînt eliminați arborii vii și nu cei care prezintă risc real? Și, nu în ultimul rînd, unde ajunge lemnul valoros rezultat din aceste intervenții?

În petiția sa, Alexandru Șarkevici solicită măsuri clare și firești: realizarea unui audit independent, verificarea transparentă a destinației lemnului și investigarea eventualelor conflicte de interese sau scheme de corupție. Aceste cerințe nu sînt radicale — dimpotrivă, ele reflectă o nevoie elementară de transparență și responsabilitate.

Gravitatea situației este amplificată de un alt fapt. În urmă cu un an, inițiative ecologice, inclusiv Pădurea Noastră și Taborul Mamei Pămînt, au publicat o listă cu peste 30 de arbori uscați din același parc. Mulți dintre aceștia, conform informațiilor existente, se află și astăzi în picioare. Mai mult, în apropierea unora dintre ei se desfășoară activități pentru copii — o situație în care problema siguranței devine una concretă și imediată.

La discuții s-au alăturat deja reprezentanți ai societății civile și ai mediului ecologic: Asociația Internațională Eco-Tiras, Илья Тромбицкий, Societatea Ecologică BIOTICA, Gabriel Mărgineanu, Mişcarea Ecologistă din Moldova și Centrul de Resurse Juridice. Poziția acestora poate deveni esențială pentru o evaluare obiectivă a situației.

În acest context, o responsabilitate aparte revine Ministerul Mediului al Republicii Moldova, precum și structurilor municipale — Primăria Municipiului Chișinău și Î.M. Asociația de gospodărire a spațiilor verzi. De transparența lor, de deschiderea către dialog și de fundamentarea științifică a deciziilor depinde nu doar rezolvarea acestui caz, ci și încrederea publică în modul de gestionare a spațiilor verzi.

Astăzi, în contextul schimbărilor climatice, fiecare arbore matur are o valoare aparte. El nu este doar un element decorativ, ci un filtru natural al aerului, o sursă de umbră, un regulator al microclimatului și o verigă într-un ecosistem urban fragil. Pierderea unor astfel de arbori nu poate fi compensată rapid — în locul lor rămîne nu doar un gol vizual, ci și un dezechilibru ecologic.

Cazul Valea Morilor nu este unul izolat. Este expresia unei probleme mai largi: ruptura dintre deciziile administrative și logica ecologică. Iar cu cît această ruptură persistă, cu atît costul pentru oraș devine mai mare.

Păstrarea unui Chișinău verde nu este o chestiune de preferință. Este o chestiune de viitor.