Șnița – iarba din alimentația Sfântului Serafim din Sarov
Șnița obișnuită, considerată buruiană de grădinari, a fost mult timp hrana Sfântului Serafim din Sarov. Acesta o fierbea cu puțină apă sau o usca pentru iarnă, trăind astfel peste o mie de zile fără pâine.
Planta este bogată în vitamina C, acizi organici, carotenoizi, flavonoide, minerale (potasiu, calciu, fier, cupru, mangan, bor etc.) și uleiuri volatile. Datorită compoziției sale apropiate de formula sângelui uman, poate fi consumată mult timp fără risc de supradoză.
Are efecte antiinflamatoare, tonice, analgezice, cicatrizante, antifungice, detoxifiante și sedative. Este folosită în fitoterapie pentru gută, artrită, reumatism, miozită, afecțiuni cutanate, tromboze, ateroscleroză, depresie și insomnie. Contraindicația principală este intoleranța individuală.
Șnița se consumă proaspătă în salate, supe, ca umplutură pentru plăcinte, în icre vegetale sau în budinci. În trecut, comercianții o foloseau pentru a prelungi prospețimea fructelor și legumelor, datorită proprietăților sale antifungice și antibacteriene naturale.





