MOLDOVENII.MD

Straturile de secară

Șapte ani în urmă, nu eram grădinari. De două ori pe an, cu cea mai mare reticență, ajutam părinților să sape solul, vara "cu de-a sila" udam, prăşeam, duceam cu roaba gunoiul de grajd. Din întîmplare însă am aflat că pămîntul poate fi lucrat şi altfel, simplu și cu înțelepciune. Inspiraţi de noile cunoștințe, ne-am decis să încercam şi noi tot procesul de la început şi pînă la sfîrşit.

În urma unor negocieri dificile, părinții ne-au dat în folosinţă o bucată de pămînt pentru experimentul nostru. Numai ce fuseseră scoşi cartofii. Recolta din nou nu ne-a bucurat, iar pămîntul se uscase şi se bătuse într-atît, încît era foarte greu să-l sfarmi cu hîrleţul. Solul de pe sectorul nostru era unul greu, argilos, salin ‒ la suprafaţă putea fi văzut un strat de sare albă depusă. Unde mai pui că şi apele subterane sînt aproape, aşa încît după ploaie în brazde se aduna apa. Mai pe scurt, condiții perfecte pentru a testa nişte începători.

Am decis să creştem cartofi 

Nu am săpat solul. Cu ajutorul săpăligii cu tăiş plat am spart bulgării mari de pămînt, iar apoi cu dispozitivul cu tăiş plat al lui Fokin am prăşit şi am îndreptat suprafața de straturilor. La 2 septembrie am făcut cu săpăliga brazde, am semănat dens secară de iarnă în rînduri la o adîncime de 3 cm și am acoperit cu ajutorul săpăligii seminţele.
Secara a transformat repede pămîntul negru într-un covor verde. Trecătorii se opreau și priveau miraţi peste gard .Căci la toți grădinile sînt negre toamna, iar de o dată aici o verdeaţă atît de vie, de parcă ar fi venit primăvara. Dar cît de mult bucura acest lucru pămîntul însuşi!

Primele înghețuri au transformat iarba pufoasă într-o perie aspră, care colecta abil zăpadă.

Secara protejează pămîntul de spălarea substanţelor nutritive, servește drept refugiu în timpul iernatului insectelor folositoare. Iar rădăcinile lor "pufoase" afînează solul mai bine ca hîrleţul, îmbogățindu-l cu o masă organică. Ea înlocuiește gunoiul de grajd.
Buruienile se tem de ea ca de ciumă (chiar şi pirul se retrage), în plus ea curăță solul de agenţii patogeni, inclusiv şi de mana cartofilor (o boală a plantelor). Se pare că nu numai pîinea poate fi de secară, ci şi straturile!

Pimăvara ‒ viața fierbe

Primăvara secara a continuat să crească, absorbind repede apa rămasă între brazde.

Iată că viața grădinarilor a început „să fiarbă şi ea”, grădinarii luîndu-şi hîrleţele, văicărînsu-se şi forţîndu-şi spatele îşi săpau sectoarele. Cît de fericiţi eram noi că nu mai săpăm. La mijlocul lunii aprilie am tăiat secara cu săpăliga cu tăişul plat adîncindu-ne în sol ca să nu mai crească și am astupat superficial masa verde în stratul superior. Apoi am udat imediat solul cu preparatul "Sieanie-1".

Este important să se facă acest lucru în timp ce rădăcinile plantelor sînt proaspăt tăiate. Astfel, accelerăm descompunerea reziduurilor de secară. Este necesar să se prelucreze astfel pămîntul cu două săptămîni înainte de a sădi, pentru a neutraliza efectul inhibitor al secării asupra altor plante.

Terenul ne-a așteptat 3 săptămâni ‒ „se cocea”. Am sădit cartofi pe data de 9 mai. Straturile erau gata să primească cartofii. Secara aproape că se dezintegrase și se putea vedea, că pămîntul s-a îmbogățit organic: el nu era uscat şi nu s-a format nici crusta ca înainte. Ceea ce ne-a surprins: nu se mai vedeau depunerile de sare. Pămîntul a devenit la fel ca compostul.

Pentru a crește cantitatea cartofilor recoltaţi, înainte să puneam cartofii în pămînt i-am scufundat în mustul "gustos" „Sieanie-2”.

Procedăm astfel: într-o jumătate de căldare de apă stătută adaug o jumătate de cană de zahăr (mai bine dulceaţă veche), torn un pacheţel de Sieanie-2, amestec bine și las la macerat pentru 2-3 ore. Apoi încep să pun cartofii. Tuberculii îi scufundăm în acest "must" și-i aruncăm în cuibul în care am turnat compost în prealabil.

Am plantat tuberculii la 6-8 cm adîncime. Atunci cînd au ajuns la o înălțime de 15 cm, le-am muşuroit. Peste o săptămînă, le-am mai muşuroit o dată și am pus imediat paie, un strat de 15 cm pe întreaga suprafață a straturilor pentru a reține umezeala și răcoarea în sol.
Pe parcursul verii, nu am udat, nu am prăşit, nu am afînat solul. Gîndaci de Colorado aproape că nu au fost. Stratul gros de paie nu le-a dat posibilitatea gîndacilor să iasă din sol și combătea mirosul frunzelor de cartof.

Momentul adevărului

A venit timpul să scoatem cartofii. Nu putea lipsi de la strînsul cartofilor bunica noastră. Am rămas uimiţi de rezultate – am scos de pe acele două straturi ‒ 16 căldări de cartofi. Iar dacă numărăm la 1 ar, atunci am fi obținut 80 de căldări. Nu am mai văzut demult o astfel de roadă bogată. Bunica nici că mai putea de bucurie, fiecare tufă de cartofi ‒ un cîntec!

Cartofii erau mari, netezi, fără să fie afectaţi de viermii de sîrmă.

Iar pămîntul, parcă era puf, se împrăştia în mînă în bucăţi mici ‒ secara şi-a făcut treaba foarte bine! Un contrast puternic cu anul trecut, cînd alegeam cartofii din bolovanii cu depuneri saline albicioase.

A fost prima noastră victorie pe frontul grădinăritului! Mai mult decît atît, ne-a fost încredințată întreaga grădină pentru a implementa agricultura naturală. În aceeaşi toamnă am plantat întreaga zonă cu un amestec de culturi pentru „îngrășăminte verzi” (secară și ovăz, măzăriche, muştar sălbatic (rapiţă sălbatică), ridiche de ulei, rapiță, floarea-albinelor). Fiecare cultură are calitățile sale valoroase pentru a îmbunătăți calităţile solului.

Autori: Dmitri și Daria Slavgorodski

Sursa: vashe-plodorodie.ru