Teorie: Viața a apărut înainte de formarea Pămîntului

Aplicînd în domeniul biologiei un principiu ce descrie evoluţia computerelor, doi geneticieni au ajuns la concluzia că e posibil ca viaţa să fi existat înainte de formarea planetei noastre, deci şi-ar avea originea în afara Sistemului Solar.

Viața s-a format în afara sistemului solar, susțin cercetătorii americani, scrie Live Science.

Principiul, cunoscut sub denumirea de legea lui Moore, descrie o tendinţă pe termen lung în evoluţia complexităţii computerelor: numărul de tranzistori care pot fi plasaţi pe un circuit integrat se dublează aproximativ la fiecare doi ani.

Dacă aplicăm legea lui Moore evoluţiei din ultimii ani a computerelor şi mergem înapoi cu calculul, ajungem la anii 1960, perioada cînd, într-adevăr, a fost inventat microcipul.

Recent, doi biologi - Alexei Sharov, de la National Institute on Aging din Baltimore, şi Richard Gordon, de la Gulf Specimen Marine Laboratory din Florida - au decis să încerce să descrie evoluţia materiei vii aplicînd legea lui Moore ratei cu care creşte complexitatea organismelor vii. Rezultatul a fost cu totul surprinzător: sugerează că viaţa organică a apărut cu mult înaintea apariţiei Pămîntului însuşi.

În studiul lor, cei doi biolgi au înlocuit tranzistorii prin nucleotide - unităţile de structură din care sînt alcătuiţi ARN şi ADN -, iar circuitele prin materialul genetic, şi au făcut calculele conform legii lui Moore.

Rezultatele sugerează că viaţa ar fi apărut cu aproximativ 10 miliarde de ani în urmă, deci mult anterior formării planetei noastre care, consideră oamenii de ştiinţă, are vîrsta de doar 4,5 miliarde de ani.

Dar, dacă matematic este posibil ca viaţa să fi apărut înaintea Terrei, din punct de vedere fizic este posibil? Sharov şi Gordon susşin că da: în perioada formării sistemului nostru solar,, organisme primitive, asemonătoare bacteriilor, sau nucleotide cu structură simplă, provenite din altă parte a galaxiei, ar fi putut ajunge pe Pămînt, aduse de comete, asteroizi sau alte corpuri anorganice spaţiale - un fenomen denumit panspermie.

Calculele celor doi oameni de ştiinţă nu reprezintă, totuşi, o dovadă clară a faptului că viaţa a apărut înainte de formarea Pămîntului, deoarece este imposibil de ştiut cu siguranţă dacă complexitatea materiei vii a crescut constant de-a lungul întregii istorii a Universului. Sharov însuşi spune că demersul lor ar trebui considerat drept „un exerciţiu”, mai curînd decît o teorie.

„Există o mulţime de elemente ipotetice în scenariul nostru, dar pentru a avea o perspectivă mai largă, ai nevoie de unele elemente ipotetice”, a spus el.

Ideea lansată de Sharov şi Gordon suscită însă alte posibilităţi interesante. De exemplu, demolează „mitul SF” al existenţei unor civilizaţii extraterestre mai avansate decît cea umană. Dacă complexitatea genetică creşte în ritm constant, atunci dezvoltarea socială şi genetică a oricărei forme de viaţă din galaxia Calea Lactee ar fi aproximativ egală cu cea a omului.

Studiul întreprins de cei doi autori trasează o paralelă teoretică şi practică între originea vieţii şi relaţia dintre viaţă şi cunoaştere. Evoluţia umană nu are loc doar la nivelul genomului, ci şi la nivel mental, pe măsură ce tehnologia, limbajul, memoria culturală devin tot mai complexe.

„Complexitatea funcţională a organismelor este codificată parţial în genomul transmisibil ereditar şi parţial în mintea «perisabilă»”, se explică în articolul publicat în jurnalul Arxiv.

Aplicînd evoluţiei vieţii legea lui Moore - o teorie elaborată iniţial pentru a explica dezvoltarea tehnologiei - geneticienii nu simplifică evoluţia, ci dimpotrivă, îi recunosc complexitatea excepţională, afirmă ei.

Deşi unii ar putea privi cu scepticism rezultatele la care au ajuns Sharov şi Gordon, aceştia îşi susţin cu tărie concluziile. „Contaminarea cu spori bacterieni din spaţiu pare să fie cea mai plauzibilă ipoteză care explică apariţia timpurie a vieţii pe Terra”, scriu ei în articol.

Sharov afirmă că, dacă ar fi să pună un pariu, ar spune că „e adevărat în proporţie de 99% că viaţa a apărut înaintea Pămîntului, dar trebuie să lăsăm 1% şi pentru cine ştie ce şansă neprevăzută pe care nu am luat-o în considerare.”