TV, care ne ucide — impactul negativ al televiziunii şi Internetului asupra copiilor
TV, care ne ucide - impactul negativ al televiziunii şi Internetului asupra copiilor
Recent, publicul şi oamenii de ştiinţă notează tot mai mult despre amplificarea impactul negativ de mass media asupra copiilor (şi, în special, de Internet şi televiziune). O influenţă deosebit de puternică asupra tinerilor o are televiziunea.
TV este pentru un copil sau un adolescent sursa principală de informaţii. Conform cercetătorilor (J. Cherezova, D. Saliuk) adolescentul autohton petrece lângă TV în medie aproximativ 3-5 ore pe zi (pentru comparaţie: adolescentul polonez se uită la televizor 2-4 ore pe zi. În SUA, copiii consacră mai mult timp televiziunii decât studiilor. În Suedia, elevii timp de 10 ani de studiere petrec 18000 de ore, uitându-se la TV. Televiziunea spune sau prezintă copiilor mai multe "mesaje" decât părinţii, prietenii sau profesorii, şi, deseori, copiii se bazează pe aceste rapoarte nu mai puţin, chiar şi mai mult, decât pe familia şi prietenii. Televiziunea modernă naţională pentru a atrage atenţia publicului şi a obţine profituri mari din publicitate, tinde să difuzeze scene violente sau erotice, evocând cele mai josnice instincte ale omului.
Conform Asociaţiei Medicale Americane, în anii petrecuţi la şcoală, copilul în medie vede la TV 8000 crime şi 100.000 de acte de violenţă. În plus, cercetătorii au concluzionat că televiziunea propagă promiscuitatea, deoarece în 91% dintre episoadele pe care le arată, relaţia sexuală se desfăşoară între un bărbat şi o femeie sau între partenerii necăsătoriţi. Dacă un adult încă poate, în mod critic, evalua, toată această producţie de televiziune şi separă realitatea virtuală de realitatea adevărată, copilul, adesea, percepe aceste scheme televizate ca un plan de urmat în viaţa reală şi treptat la el se formează un mod criminal de a gândi. Dacă eşti jignit - trebuie să plăteşti cu aceeaşi monedă şi să distugi făptuitorul, dacă ştii, că nu poţi ajunge la ceea ce aspiri prin metode legale, nu este nimic în faptul că depăşeşti limita; dacă eşti bogat şi puternic – legea nu se aplică în cazul tău. Ca urmare, ne obişnuim cu aceste scene, formăm idei, potrivit cărora principala modalitate de a rezolva majoritatea problemelor este cea violentă, idealuri şi modele de urmat foarte ciudate (eroul de acţiune pozitiv, în medie, care trage sau ucide mai multe personae, decât eroul negativ (amintiţi-vă de Rambo, Red Road, etc.) Datele sondajelor sociologice ale candidatului în ştiinţe psihologice O. Drozdova (Institutul de Psihologie G.S. Kostyuk, Ucraina.) arată că 58% din tineri tind să copieze comportamentul eroilor tv din filmele străine, şi 37,3% dintre tineri, în general, sunt gata să comită acte ilegale, copiind eroii tv.
Deosebit de periculoasă este demonstrarea filmelor cu scene de violenţă sau depravări şi desene animate agresive la copiii mici. Aceşti copii încă nu pot evalua critic cele văzute şi încerc să le pună în aplicare în viaţă. De exemplu, atunci când copiilor de doi ani le-au arătat filmul cu desene animate “Tom şi Jerry”, după film ei au început să lupte cu scaune, care au fost în sală, copiind eroii filmului. Iar unii copii pot lua un ciocan sau un cuţit şi, ca eroii acestor desene animate, pot lovi un alt copil sau adult. Un copil de patru ani a început să bată cu pumnii părinţii după vizionarea "Matrix", întrucât a văzut că bunul Neo a luptat mult cu "unchii" răi.
Din păcate, o mare parte din desene animate străine sunt umplute cu scene agresive sau imorale. Să ne amintim de diferiţii Pokemoni şi cyborgi, care, în mod constant, se distrug reciproc. Ca un exemplu pozitiv trebuie să ne amintim de filme de animaţie sovietice: “Alba ca Zăpada” ,”Carlson", "Leopold", "Cazacii" şi altele, care evocă emoţii pozitive şi educă dorinţa de prietenie, ajutor reciproc, de generozitate, bunătate, milă, dragoste. Unele din desene animate americane omenoase cum ar fi "Shrek" arată scene, care educă cruzime. Eu cu prietenii mei am fost şocat de scena, în care Shrek pentru a place Fionei suflă o broască. Ce atunci vor face copiii pentru a se place reciproc. Cercetătorii au descoperit că copiii, care au efectuat o crimă, mutilând alţi copii în timpul jocului, nu înţeleg durerea unei creaturi vii, şi retrăirea, ei nu pot să se pună în locul copilului, căruia ei au provocat pagube, deoarece părinţii nu le-au învăţat acest lucru, iar desenele animate, dimpotrivă, au demonstrat cât e de "cool" să provoci dureri la altă creatură sau persoană, cum se arată în "Tom şi Jerry.
Şi astfel de cazuri sunt în creştere, pentru că de dragul divertismentului şi profitului telecompaniei, adesea, se neglijează standardele morale şi se întrec limitele permise.
Studiile ştiinţifice confirmă impactul negativ al televiziunii asupra creşterii criminalităţii. În special, cercetările lui V.I. Rolinskii au constatat că nivelul criminalităţii creşte în orice ţară după 10-15 ani în urma apariţiei tv cu elemente de violenţă şi agresiune. Deci, studiul anumitor zone din Africa de Sud şi Canada, care, din motive politice sau tehnice nu au avut televiziune până la începutul anilor 70 ai secolului XX, a arătat că după 3-8 ani de la introducerea televiziunii a avut loc o creştere bruscă a criminalităţii juvenile (de 2 -3 ori) în aceste regiuni. Încă în 1969 în SUA pe lângă Departamentul Sănătăţii a fost creat un comitet ştiinţific consultativ pentru o analiză mai detaliată a impactului demonstraţiei violenţei asupra societăţii. Constatările Comisiei au şocat America: există o legătură directă între violenţa de pe ecran şi violenţa în viaţă, şi companiile, care demonstrează informaţii cu elemente de violenţă, sunt responsabile pentru acţiunile antisociale ale telespectatorilor lor, în special, a copiilor şi adolescenţilor. În 1977, trei companii de televiziune (ABS, BNS, CBS) din SUA au fost acuzaţi de "intoxicaţie" cu scene de violenţă, demonstrând locuitorul de 15 ani din Miami, care a ucis vecina lui de 83 de ani. Un studiul sociologic realizat in anii 80 în SUA printre criminalii condamnaţi, a arătat următoarele date: 63% din criminali condamnaţi au susţinut că au realizat crima prin copierea eroilor de televiziune, şi 22% au împrumutat de la filme de televiziune "tehnologia" crimei.
Nu mai puţin periculos pentru copii poate fi Internetul. Mulţi cercetători menţionează faptul că Internetul şi jocurile de calculator provoacă deprindere sau dependenţă, care pot apărea rapid, chiar şi cu şase luni mai târziu. Copiii se confruntă cu riscurile cum ar existenţa în lumea virtuală, reducerea contactelor sociale, formarea dezadaptării sociale, care poate duce la depresie şi sinucidere. Copilul dependent de Internet nu poate controla cantitatea de timp petrecut în faţa monitorului, la el apare xeroftalmia, tulburări de somn, dispare apetitul.
Dacă societatea doreşte să protejeze copiii de la dependenţa de jocuri de noroc, ea trebuie, în primul rând, să influenţeze părinţii, deoarece familia are un rol de protecţie, care permite unei persoane imature să se formeze şi să se pună pe picioarele proprii. Pentru a proteja copiii de dependenţa de calculator şi jocuri de noroc, experţii recomandă părinţilor să reglementeze timpul petrecut lângă televizor sau calculator şi să monitorizeze jocuri de calculator, de care este pasionat copilul lor. Este de asemenea important de a reglementa conţinutul telefoanelor mobile, deoarece copiii, adesea, descarcă în telefoanele lor mobile imagini imorale sau ofensatoare.
Ciuprii Leonid
candidat în ştiinţe filozofice, docent