MOLDOVENII.MD

Un fost inginer în genetică alimentară vorbește despre pericolele OMG

Retras din activitate în urmă cu 10 ani, după o lungă carieră de genetician pentru institutul Agriculture Canada, Thierry Vrain s-a transformat într-un militant pentru interzicerea culturilor modificate genetic. Acesta a publicat recent un articol în Global Research în care argumentează pericolul la care oamenii se expun prin consumarea alimentelor rezultate din culturi modificate genetic, dar și efectul devastator pe care aceste plantații îl au asupra culturilor convenționale și organice, precum și asupra solului și apei.

„Nu știu dacă am fost pasionat de asta, dar am fost informat. Am fost un apărător al progresului tehnologic și științei. Însă, în ultimii 10 ani mi-am schimbat poziția. Am început să urmăresc cu atenție fluxul de studii publicate care provin din Europa, unele de la laboratoare de prestigiu și publicate în reviste științifice de prestigiu, care au pus la îndoială impactul și siguranța alimentelor obținute prin inginerie genetică.

Am respins din start declarațiile companiilor de biotehnologie care susțin că plantele lor modificate aurandament mai bun, că au nevoie de mai puține pesticide, că ei nu au nici un impact asupra mediului și, desigur, că acestea sunt sigure pentru consum. Există o serie de studii științifice care au fost efectuate pentru Monsanto de universități din SUA, Canada, dar și din străinătate. Cele mai multe dintre aceste studii sunt preocupate de performanța culturilor pe câmp și, desigur, ei află că OMG-urile se dezvoltă în condiții de siguranță pentru mediu și, prin urmare, sunt sigure și pentru alimentație.

Persoanele ar trebui încurajate să ia decizii cu privire la siguranța alimentară, bazate pe dovezi științifice și alegerea personală, nu pe emoție sau opiniile personale ale celorlalți. Cu toții ar trebui să ia în serios acestestudii și să ceară ca agențiile guvernamentale să le reproducă decât să se bazeze pe studii plătite de cătrecompaniile de biotehnologie. Porumbul-Bt și soia-Bt (un soi modificat genetic – n.r.), care sunt acum peste tot în mediul nostru, sunt înregistrate ca plante insecticid. Dar sunt aceste plante insecticid reglementate, iar proteinele lor au fost testate pentru siguranța în alimentație? Nu de departamentele federale responsabile de siguranța alimentară, nu în Canada și nu în SUA.

Nu există studii de alimentare pe termen lung efectuate în aceste țări pentru a demonstra revendicările potrivit cărora porumbul și soia modificate genetic sunt sigure. Tot ce avem sunt studii științifice din Europa și Rusia, care arată că șobolanii hrăniți cu aceste plante au murit prematur. Aceste studii arată că proteinele produse de plantele modificate sunt diferite de ceea ce ar trebui să fie. Introducerea unei gene într-un genom nu poate duce decât la acest rezultat. Literatura de specialitate este plină de studii care arată că porumbul și soia modificate conțin proteine toxice sau alergene.

Ingineria genetică are doar 40 de ani. Ea se bazează pe înțelegerea naivă a genomului, pe o ipoteză lansată acum mai bine de 70 de ani potrivit căreia că o genă este responsabilă pentru o proteină. Proiectul genomului uman, finalizat în 2002, a arătat că această ipoteză este greșită. Întreaga paradigmă a tehnologiei ingineriei genetice se bazează pe o neînțelegere. Fiecare om de știință învață acum că oricegenă poate da mai mult de o proteină și că introducerea unei gene oriunde într-o genom creează în cele din urmă proteine „rele”. Unele dintre aceste proteine sunt, evident, alergene sau toxice.

Vreau să vă atrag atenția spre o compilație destul de recentă (2012) a peste 500 de rapoarte guvernamentale și articole științifice publicate în reviste recenzate, unele dintre ele cu cea mai marere cunoaștere din lume ( The Lancet, Advances in Food and Nutrition Research, Biotechnology, Scandinavian Journal of Immunology, European Journal of Histochemistry, Journal of Proteome Research etc). Această compilație a fost făcută de către un inginer în genetică din Londra și un jurnalist de investigație care au dorit să sintetizeze articolele de specialitate pentru marele public.

OMG Mituri și adevăruri este o analiză bazată pe dovezile afirmațiilor făcute pentru siguranța și eficacitateaculturilor modificate genetic. Un raport de 120 de pagini poate fi descărcat gratuit de pe Earth Open Source. OMG Mituri și adevăruri contestă afirmațiile industriei biotech potrivit cărora din culturile modificate geneticse obține o mâncare mai bună și mai hrănitoare, nu au nevoie de pesticide, nu au niciun fel de impact asupra mediului și sunt perfect sigure pentru consum. Poluarea genetică este atât de răspândită în America de Nord și de Sud din cauza culturilor modificate genetic, încât suprafețe imense cultivate cu plante convenționale sau organice sunt contaminate în mod frecvent cu polen modificat și astfel își pierd certificările. Exportatorii de rapiță din Canada către Europa au înregistrat pierderi de câteva sute de milioane de dolari din cauza poluarii genetice. Se pare că mai mult de 50% din terenuri din SUA sunt acum infectate iar producătorii trebuie să se întoarcă la utilizarea erbicidelor toxice. Multe zone din Ontario și Alberta sunt, de asemenea, infestate. Transgenele sunt de asemenea transferate la bacteriile din sol.

Un studiu chinez publicat anul trecut arată că o transgenă rezistentă la ampicilină a fost transferată de laculturile locale către bacteriile din sol, care în cele din urmă au ajuns în râuri. Transgenele sunt, de asemenea, transferate la om. Voluntarii care au mancat soia modificată genetic nu au putut digera ADN iar flora lor intestinală a căpătat rezistență la ampicilină. Acest lucru este poluare genetică la extrem, mai alesacum când rezistența la antibiotice este pe cale să devină un risc pentru sănătate la nivel mondial.

În 2009, Academia Americană pentru Medicina Mediului a solicitat un moratoriu pentru alimente modificate genetic, testarea siguranței și etichetare. Revizuirea făcută de ei la acea perioadă a literaturii de specialitate disponibile a adus la cunoștință faptul că animalele prezintă riscuri grave de sănătate asociate cu consumul de alimente modificate genetic, inclusiv infertilitate, slăbirea sistemului, îmbătrânire accelerată, dereglareagenelor asociate cu sinteza colesterolului, modificări în ficat, rinichi, splină și sistemul gastro-intestinal. ‘Nu este nevoie pentru a testa siguranța alimentelor modificate genetic. Atât timp cât proteina rezultată din inginerie este sigură, alimentele din culturile modificate genetic sunt sigure și nu pot reprezenta riscuri pentru sănătate’, susțineau cei de la Monsanto. Agenția pentru Alimente și Medicamente (FDA) a renunțat la toate nivelurile de teste de siguranță înainte de aprobarea pentru comercializare a acestor culturi. Dacă vă amintiți, în 1996, anul în care primele recolte modificate genetic au fost comercializate, oamenii de știintadin cadrul FDA spuneau că aceste culturi cu greu ar putea dezvolta efecte secundare, alergeni, toxine sau noi boli.

Știu bine că în Canada studii alimentare nu sunt efectuate pe termen lung ca în Europa. Singurul studiu despre care am luat cunoștință a fost cel elaborat de spitalul Sherbrooke în 2011. Medicii de aici au descoperit că 93% dintre femeile gravide și 82% din fetușii testați prezentau pesticidul din proteinele provenite din culturile modicate genetic. Aceasta este o proteină recunoscută pentru potențialul său alergenic. Rezultatele din primele studii alimentare pe termen lung pe șobolani de laborator publicate anultrecut în Food and Chemical Toxicology arată că ei au dezvoltat cancer de sân, leziuni renale și hepatice.Actualul raport statistic pe care îl citesc acum spune că nord-americanii mănâncă 87,5 kilograme dealimente modificate genetic, în medie, pe an. Această statistică include și copiii, pe care nu vreau să-i folosesc ca pe o sperietoare, dar eu cred că este un motiv de alarmă și este de datoria mea să educ publicul.

Un argument pe care l-am tot auzit este că nimeni nu s-a îmbolnăvit sau a murit după o masă (sau un trilion de mese începînd din 1996 încoace) de alimente modificate genetic. De asemenea, nimeni nu s-a îmbolnăvit că a fumat un pachet de țigări. Desigur, dar toate acestea se adună, iar noi nu știam acest lucru până în 1950, când a început valul de epidemii de cancer. De data aceasta nu este vorba doar despre un pic de fum, ci despre întregul sistem alimentar. Interesul corporativ trebuie să fie subordonat interesului public.”

Sursa: green-report.ro