MOLDOVENII.MD

Vladislav Sanduleac: Noua reformă silvică este îndrăzneață și pozitivă, dar prezintă o serie de dezavantaje și necesită îmbunătățiri

Noua reformă silvică propusă de Ministerul Mediului din Moldova este într-adevăr îndrăzneață și pozitivă, însă prezintă o serie de dezavantaje și necesită îmbunătățiri.

Această opinie a fost exprimată de activistul de mediu, unul dintre liderii echipei „Taborul Mamei Pămînt”, student la Universitatea Tehnică din Moldova, Facultatea Științe Agricole, Silvice și ale Mediului, specializarea Ecologie, Vladislav Sanduleac.

Potrivit acestuia, întrucît societatea civilă nu a fost invitată la discuțiile privind reforma, despre aceasta putem doar post-factum.

Vladislav Sanduleac a subliniat că, fiind un susținător al moratoriului asupra tăierii pădurilor, el consideră orice reformă de acest gen doar o etapă intermediară pe drumul către idealul unei interdicții totale a tăierii.

Pentru a explica deficiențele reformei, el a propus să privim sistemul din interior și să înțelegem cum funcționează pădurarii „buni” și „răi”.

„Imaginați-vă un post de pădurar în mijlocul unei păduri imense. S-ar părea că teritoriul este uriaș și că este imposibil de controlat. Dar în pădure este liniște — mult mai liniște decît în oraș. Orice drujbă se aude de la kilometri distanță. Și dacă funcționează o drujbă străină, pădurarul poate aproape întotdeauna să verifice cine taie. În plus, un pădurar bun are „urechi” – oameni care vor raporta problema. „Cel mult, ce poți fura de la un pădurar bun este 1–2 copaci, noaptea, într-o căruță liniștită. Iar cel mult ce poate un pădurar bun pentru el este o cantitate mică de lemne de foc pentru iarnă, pentru un prieten, un frate sau un socru”, a subliniat activistul de mediu.

În același timp, potrivit acestuia, de la un pădurar „necompetent” poți fura hectare întregi. Totuși, tăierea pădurii este o muncă grea și periculoasă. Un hectar poate fi tăiat doar ziua, lucrînd timp de cîteva zile cu o întreagă echipă și folosind utilaje zgomotoase. Iar acest lucru este imposibil fără acordul pădurarului. De aceea, toate tăierile ilegale de amploare au loc cu participarea pădurarilor „răi”.

Vladislav Sanduleac a remarcat că, dacă ne întoarcem la noua reformă și ne imaginăm că tot lemnul trece printr-un sistem unic – depozite, evidență, prețuri unice –, atunci pe hîrtie pare totul în ordine, dar în practică poate deveni un nou punct de influență.

„Monopol. Cînd vînzătorul este unul singur sau sînt foarte puțini, piața dispare de fapt. Da, înainte piața era parțial reglementată prin tăieri ilegale, iar acest lucru este rău. Dar acum s-ar putea să nu fie mai bine: monopolistul va găsi întotdeauna un motiv pentru a crește prețul – criza, războiul, logistica. Vedem acest lucru în cazul combustibilului. Iar oamenii nu mai au nicio alternativă”, a spus el.

În opinia sa, în acest context, reforma ar trebui perfecționată: ar trebui introdus un plafon al prețurilor sau chiar de considerat lemnul de foc nu ca o marfă, ci ca un instrument de asistență socială.

„Dacă prețul „corect” se va dovedi inaccesibil pentru locuitorii din mediul rural, aceștia vor începe să caute variante mai ieftine. Iar cererea, după cum se știe, naște oferta. În ajutor va veni pădurarul „rău”. El se va adapta și își va găsi parteneri nu numai în pădure, dar și în depozite, în documentație și în sistemul de evidență. Vor apărea lacune: lemnul „din documente” va fi diferit de cel real, cel legal se va amesteca cu cel ilegal, o parte din fluxuri va ocoli sistemul — dar mai discret și mai atent decît în prezent”, a subliniat Vladislav Sanduleac.

El a menționat că un pădurar „bun” practic nu va avea de suferit: așa cum lua „mărunțiș” pentru cunoștințe, așa va continua să ia. „Suplimentul” său tacit la salariu se va păstra, ceea ce înseamnă că sistemul, care se bazează pe astfel de pădurari, nu se va prăbuși.

„Iar acea parte a sistemului care genera fluxuri mari de lemn ilegal va depinde acum în totalitate de conștiința sau lăcomia monopolistului și de partea cui va lua acesta – a pădurarilor „buni” sau a celor „răi””, a concluzionat activistul de mediu.