Aşezările ecologice existente

O femeie descrie impresiile în urma călătoriei în aşezarea moşiilor de familie, care se dezvoltă de peste 15 ani. Nou putem să pornim în călătorie împreună cu ea şi să aflăm ce lucruri interesante sînt în aceste aşezări. Să mergem…

Această mobilă inspiră liniște și încredere. Venind acasă obosiți, puteți să vă așezați pe divan alături de această mobilă și pare că oboseala va trece imediat...

În perioada de pînă la revoluție, proprietarii moșiilor de familie deveneau persoane privilegiate, ce primeau terenuri pentru că se aflau în serviciul țarului și pe care le transmiteau prin moștenire. În regiunea noastră astăzi esența noțiunii de „moșier” și procedura de procurare a unui teren pentru moșia de familie s-a schimbat...

La 10 km de satul Krasnousolskii, pe un sector pitoresc, s-a amplasat așezarea moșiilor de familie „Krasnaia poleana”. Aici locuiesc participanții mișcării moșiilor de familii, care treptat cîștigă teren în Rusia...

Aşezarea moşiilor de familie „Blagoadatnoe” din raionul Volgodonsk, regiunea Rostov, ne-a întîmpinat cu bucurie, într-o zi însorită, în persoana locuitorilor care s-au mutat cu traiul lîngă rîul Sal. Rîul Sal cu apă puţin salină, înconjoară moşiile cu un nod pitoresc de la sud, spre nord, ademenindu-i mereu pe localnicii şi oaspeţii aşezării „Blagodatnoe”...

Eu trăiesc în prezent pe Moșia de Familie, departe de oraș, în liniștea pădurii. În minunata regiune Polesie din Jitomir, Ucraina, unde sînt multe păduri, rîuri și locuri mlăștinoase cu animale sălbatice...

Aici trăiesc cei mai obișnuiți oameni. Cu cea mai obișnuită grădină, livadă, prisacă, iaz. Aici trăiesc oamenii fericiți. Ei nu au contradicții cu ei înșiși, cu vecinii, cu natura. Totul pentru ei este o experiență cognitivă...

Cînd Klim a împlini 3,5 luni, am plecat în vizită la buneii lui în Ioșkar-Ola – orașul în care m-am născut. De la așezarea noastră este circa 1000 km distanță. Iar pe tata l-am lăsat să se odihnească și să se ocupe de treburile bărbătești la pămînt. Îmi plac orașele. Și știu bine că nu am fugit de aceste jungle urbane într-o pădure comodă, dar am făcut o alegere conștientă, păstrînd respectul față de modul de viață al orășenilor...

Astăzi am vizita hectarul miraculos al lui Constantin Kirsch de lîngă orașul Bebra, Germania. Acest om vesel cu sufletul de adolescent, de 23 de ani construiește case vii din lemn...

Prieteni, astăzi am decis să comunicăm cu locuitorii așezării ecologice, care trăiesc pe moșiile de familie permanent. Dorim să vă atragem atenția, dragi cititori ai site-ului ecology.md că respondenții noștri nu sînt niște novici, veniți pe moșii doar ghidați de entuziasmul generat de impulsul magic, dat de ideile lui Vladimir Megre în seria de volume „Cedrii sunători ai Rusiei”, ce relatează despre interacțiunea autorului cu reprezentanții unei culturi înalte (nu tehnocrate), ce trăiesc separat de restul lumii...

La 34 de ani, Silvia are planuri atât de multe, câtă frunză, câtă iarbă. Povestea de mai jos nu este neapărat a ei, ci a unei categorii de tineri frumoşi şi curajoşi care vor să schimbe faţa satului românesc. „Oamenii de aici sunt importanţi”, spune ea...

Corespondentul publicaţiei „АиФ-Юг” a vizitat una dintre aşezările ecologice din regiunea Krasnodar pentru a aflat de ce oamenii părăsesc oraşele mari şi se stabilesc pe pămînturi nevalorificate...

Pe mulți orășeni munca fizică îi sperie. În oraș totul e comod: este lumină, apă din robinet, diferite aparate electrice, căldură, transport. Singurul lucru ce ne rămîne e să apăsăm pe butoane, să ne deplasăm la distanțe mici – de la apartament pînă la lift, de la lift pînă la autobuz sau mașină...

Într-o măsură oarecare, putem spune că lumea noastră constă din trei componente de bază – oameni, idei şi mediu biologic de trai. Ce înseamnă oameni fără idei, fără un vis măreţ? Ce sunt ideile fără oameni? Nu mai puţin importantă este mediu biologic, ce constă din plante, animale, minerale, stihii, cosmos – această lume este adevărată, inocent, ce reprezintă un mecanism viu unic şi perfect. Cît de mult ne activează ea prin perfecţiunea ei, cînd avem vreun minut pentru a o contempla...

Relatarea mea despre istoria creării așezării Sceastlivoe s-a întrerupt pentru aproape zece ani. Relatarea s-a întrerupt, însă istoria s-a dezvoltat furtunos, încîat acum nu știu cu ce să încep…

Această întrebare, mai degrabă, sau mai tîrziu și-o pune fiecare fondator al așezării ecologice. Cînd am cerut o formulare clară a răspunsului, am descoperit cu mirare că nu avem un răspuns simplu. Nu e vorba că nu ne-am gîndit la acest lucru, ci mai degrabă în altceva, în complexitatea și diversitatea acestei noțiuni...

În prima iarnă, noi veneam pe pămîntul NOSTRU în fiecare week-end, ne plimbam, visam, discutam, ne jucam. Țin minte, o dată băieții s-au dezbrăcat pînă la brîu și ne-am jucat mult timp cu bulgării de zăpadă. Fetele, între timp, pregăteau mîncare la rug, apoi urmau masa copioasă, cîntece, glume, după care ne întorceam acasă prin pădure...

E greu acum de spus ce a servit drept început, însă reflectînd despre asta, în memorie îmi apar imagini cum eu hoinăresc prin munții Caucaz, lîngă orașul Ghenendjic – fără griji, fericit, iubitor și încrezător în viață, ca un copil al părinților mei. Viața veche s-a terminat, acest lucru era cert, și eu priveam în viitor, încercînd să mă văd acolo. Comunicam sincer cu toți cei pe care îi întîlneam în cale și, totodată, mă simțeam bine cu mine însumi, ca niciodată...

Portocala nu este nici singurul si nici cel mai important fruct din familia citricelor pentru alimentatie, chiar daca este cel mai popular. Astazi, circulatia produselor exotice in lume nu mai cunoaste conditionarile de acum 100 de ani, iar asta face ca sa gasim in magazine fructe despre care nici nu stiam ca exista. De cele mai multe ori, oamenii sunt reticenti nu din cauza pretului, ci pentru ca nu stiu exact la ce sa se astepte in privinta gustului si cum sa le consume...

Orașul Auroville din India se dezvoltă sun egida UNESCO. Localitatea, numită deseori „orașul răsăritului”, este situată în sudul țării. Fondatorii orașului intenționează ca acesta să devină un lor liber de aspectele politice și religioase ale vieții...

Acum 4 ani, soții Mihail și Valeria Bajan s-au stabilit cu traiul pe un teren abandonat al unui fost colhoz, și-au construit o casă, au instalat un generator eolian și panouri solare, cresc animale și plantează livezi. Ei sunt convinși că trecerea de la oraș la sat nu constituie o reducere a nivelului de confort, ci dimpotrivă sporirea acestuia. Astăzi, gospodăria lor prezintă un proiect social, unde locuiesc programatori, ingineri, juriști și chiar pictori...

Invită: Familii trainice, inspirate de ideile descrise în seria de cărți "Cedrii sunători ai Rusiei" și care sunt deja gata să-și amenajeze moșia sa, să se mute cu traiul în ea, cu forțe și mijloace proprii să-și realizeze visul în cadrul proiectului nostru, într-un cerc de oameni părtași în așezarea ecologică Sciastlivoe...

În 32 de kilometri la sud de la orașul Kizner, Udmurtia, se află satul Russkiy Saramak. Însă nu e chiar ușor să-l găsești pe hartă - satul a fost scos de la evidență acum aproape treizeci de ani. De-a lungul anilor, casele cândva pline de viață au fost părăsite și destrămate, au rămas doar ruine...

Ani de zile în atmosfera casei lor vechi de vacanță, ridicată în urmă cu două secole, când se strângeau cu familia și cu prietenii au observant că lumea se simțea extrardinar de bine. Până la urmă era o casă de lemn țărănească, mică și înghesuită, dar mereu plină de voioșenie...

Acest sat este format din doar nouă case construite în jurul unui iaz artificial. Deși casele sunt departe de oraș și astfel izolate de zgomot și praf, distanța dintre acestea este destul de mică- casele sunt separate doar cu mici plante decorative și pomi...

Eu, Alexandru Vlad, un tinar din Chisinau mi-am pus ca scop sa ma refugiez in sinul naturii pentru a tine post negru fara hrana si apa, si pentru a respira cu aer curat scopul final fiind fortificarea sanatatii si acumularea energiilor si vibratiilor supreme. Si am inceput sa caut locul unde as putea pleca, pentru a ma rupe de oras si de poluarea lui...