Albinele pot opera cu concepte abstracte

Într-un articol publicat în revista PNAS, cvartetul de savanţi francezi din Centrul Naţional de Cercetare Ştiinţifică a declarat: albinele posedă o inteligenţă mult mai mare decît se credea anterior. În luarea deciziilor, ele sunt capabile să se bazeze pe conceptele de similitudine şi de diferenţă, precum şi pe principiul locaţiei în spaţiu, fără a se baza pe obiectele concrete, care ar putea simplifica foarte mult această sarcină.

Pentru început, vom spune cîteva cuvinte despre capacitate de vedere a insectelor pricepute: cum albinele percep lumea şi dacă ele în viaţa reală, în mijlocul naturii se confruntă cu unele provocări apărute pe parcursul experimentelor de laborator?

Este cunoscut faptul că spectrul de culori destins de albine este doar uşor schimbat, în comparaţie cu cel uman: albinele nu disting roşu, dar ele văd bine lumina ultravioletă, situată pe cealaltă parte a curcubeului. Conform legii de amestecare a culorilor, în practică aceste insecte pot vedea aceleaşi culori ca şi noi, însă lumea lor este colorată complet diferit: floarea de mac roşu, pentru ele este violet purpuriu, margaretele albe par verzi albăstruie, culorile în diferite nuanţe de galben pot arăta de un galben aprins al plantei Erysimum şi un orange (rapiţa) sau roşu (muştarul însămînţat).

Este evident că albinele sunt bine "înarmate" pentru, fără prea multe probleme, a se orienta în spaţiu şi extrage nectarul. În afară de o viziune bună a culorilor, albinele sunt ajutate de înseşi plantele: în jurul miezului la floare, de obicei, există o rundă de semnal, invizibilă pentru ochiul uman, aceasta este concepută pentru a atrage insectele cu vederea lor ultravioletă. Este, probabil, cel mai complex element de geometrie în viaţa cotidiană a insectelor polenizatoare. Se pare că, ce-ţi mai trebuie pentru fericire?

Creierul mic al albinei este format dintr-un milion de neuroni, aproximativ 0,01% din creierul uman. Dar, chiar şi acest lucru este suficient pentru a recunoaşte chipurile umane şi formele geometrice şi evitînd milioane de ani de evoluţie, folosi astfel de structuri complexe cum ar fi "acelaşi" sau "asemănător” şi altul , "mai mult" sau "mai puţin "," vertical " şi "orizontal". Pînă la acest moment se credea că abilitatea de a gestiona astfel de noţiuni abstracte, o posedă doar primatele şi că această capacitate s-a dezvoltat numai cu apariţia competenţelor lingvistice.

Pe parcursul experimentului, cercetătorii au oferit albinelor două recipiente cu ospăţ: unul a fost cu sirop dulce şi altul – cu o soluţie amară de chinină. Fiecare dintre containere, permanent era plasat între două imagini abstracte: siropul dulce a fost înconjurat cu două cărţi în poziţie orizontală şi chinina - verticală. Totodată, aceste imagini nu se mai repetau, la fel a fost doar principiul de combinaţie: alături sau unul peste altul.

Inteligentele amatoare de dulciuri au avut nevoie de treizeci de încercări, după care au început să prezică cu exactitate unde le aşteaptă siropul dulce. Atunci cercetătorii au decis să complice şi mai mult sarcina. Dacă anterior a fost importantă doar locaţia imaginilor, dar acum răsplata depindea, de asemenea, de faptul dacă imaginile în aceste combinaţii de pe cărţi erau aceleaşi, similare sau contrastante. Dar, albinele au reuşit să rezolve şi această problemă, deşi aici lipsea un amestec de plante multicolore sau piste de aterizare iluminate de culoarea ultravioletă.

Rezultatele cercetărilor, a savanţilor francezi arată că nu este necesar să fii un mamifer dezvoltat pentru a opera cu conceptele abstracte. În viitorul apropiat, cercetătorii intenţionează să afle ce fel de structuri neuronale ajută albinelor să rezolve cu succes astfel de probleme.

Sursa: facepla.net