ecology: ru md
Video prezentarea Ecology
Conceptul de Așezări ecologice

Aşezare ecologică „Sceastlivoe” din Republica Moldova



Aşezare ecologică „Sceastlivoe” din Republica Moldova


În baza materialelor ziarului „Business Elita”



Astăzi, puţini oameni sunt surprinşi de faptul că, undeva se creează o aşezare ecologică. Multe sute de aşezări ecologice, în diferite stadii de dezvoltare, există în Rusia, Ucraina, Belarus şi alte ţări ale CSI. În Europa de Vest şi de Est, India, Israel, Statele Unite şi alte ţări ale lumii mişcarea privind crearea aşezărilor ecologice, există încă din anii 60 ai secolului trecut. Astăzi, aproape toată lumea vorbeşte despre ecologie, stil de viaţă ecologic, iar unii actionează în această direcţie, îşi aranjează viaţa în natură, creînd aşezări ecologice, ca o alternativă a oraşului şi a satului. Ce este o aşezare ecologică, pentru ce aspiră acei oameni care o crează, despre aceasta în interviul lui ALEXEI KIRŞCIN, unul din membrii aşezării ecologice, care se crează aici în Moldova.

Alexei, ce obiective vă puneţi Dumneavoastră, creînd aşezarea ecologică?

Căutăm o alternativă a stilului de viaţă prezent. Societatea de astăzi se confruntă cu probleme grave, în special de caracter ecologic, despre aceasta afirmă mai mulţi politicieni şi personalităţi publice, iar noi căutăm o soluţie prin mod experimental. Civilizaţia modernă a ajuns la înălţimi fără precedent în dezvoltarea tehnologiilor, dar în acelaşi timp se confruntă cu probleme fără precedent. Acestea sunt şi poluarea aerului, şi poluarea apei, şi calitatea alimentelor, stresuri constante în care trăieşte omul modern, zgomotul, forfăteala, boli, şi multe, multe altele, ca beneficiile costului sistemului modern de asigurare a vieţii. Aş remarca doar că noi nu criticăm modul actual de viaţă, mai mult ca atît, considerăm că acesta este destul de natural, dar nu unul final al parcursului dezvoltării umane. Deci, dînd răspuns la întrebarea dumneavoastră, pot să spun un singur lucru - ne propunem să combinăm cele mai bune realizări din căutarea ştiinţifico-tehnică, cu frumuseţea şi puterea naturii neatinse.

Aveţi de gînd să vă izolaţi de restul lumii şi să trăiţi doar în aşezare ecologică?

Nu, noi nu intenţionăm să ne separăm de restul lumii. Mulţi dintre noi lucrează în oraş, au afacere proprie, unii fac artă, cîntă, dau concerte, vînd CD-uri cu cîntecele lor, alţii sunt angajaţi în jurnalism, eu, de exemplu, fac contabilitate, dar sunt şi cei care întreţin o stupină uriaşă, şi trăiesc din aceasta.
În viitor avem în plan doar de a dezvolta participarea noastră în societate, şi nu de a se îndepărta de ea. Dar trebuie de remarcat, că astăzi suntem total dependenţi de oraş: noi acolo facem bani, cumpărăm majoritatea productelor alimentare, îmbrăcăminte, gaz, etc, iar în viitor, ne propunem să fim independenţi în acest sens, mai mult ca atît, noi vom aproviziona oraşul cu produse alimentare ecologic pure: este vorba despre legume, fructe, miere, plante medicinale, obiecte de artă populară şi multe, multe alte. De asemenea, planificăm independenţa noastră energetică de la sistem, planificăm să însuşim experienţa prietenilor noştri din alte aşezări din lume şi de a folosi surse de energie alternative, ecologice, cum ar fi generatoare electrice eoliene, panouri solare, să instalăm locuinţe energetico-pasive, etc.

Cine este proiectorul acestei idei, şi a conceptului aşezării dumneavoastre?

Conceptul aşezării noastre a fost proiectat de noi înşine. Organizînd clubul ecologic în anul 2001, ne-am întîlnit de două ori pe săptămînă, timp de mai mulţi ani, şi am discutat despre perspectivele dezvoltării aşezărilor ecologice din Moldova şi noi în ele. Am făcut planuri, am schiţat scheme, am organizat expediţii în căutare de locuri potrivite şi mult alte. Ca bază am luat ideea despre Gospodărie strămoşească, descrisă în seria de cărţi "Cedrii răsunători ai Rusiei", în general aceasta şi ne-a unit, ne-a inspirat, este, de asemenea, nucleul şi esenţa conceptului aşezării noastre. De asemenea, studiem profund experienţa permoculturii, experienţa oamenilor de ştiinţă japonezi, agronomi-inovatori şi a altor practicieni ai acestei tendinţe. În mod activ studiem şi implementăm sisteme noi de învăţămînt, medicină, etc.

Spuneţi-ne ce faceţi acum în cadrul aşezării, şi la ce stadiu de dezvoltare sunteţi?


Acum e primăvara, de aceea în principiu, plantăm copaci, tufişuri, punem răzor cu legume şi trebăluim în gospodărie. Sădim diferiţi copaci, şi fructefere şi plante sălbatice de conifere şi lemn de esenţă tare, acelaşi lucru este şi în cazul arbuştilor. Faptul constă în aceea, că unele plante dau fructe, în timp ce altele îi protejează de frig, de căldură, vînturi, atrag păsări, care, la rîndul lor, mănîncă insecte, care în cantităţi mari, pot pune în pericol viaţa pomilor fructiferi şi a arbuştilor. Şi totul împreună este foarte frumos, vessel şi delicios! În general, în natură totul este interconectat, şi această legătură o studiem şi desenăm, aşa să zicem, imaginea vie a vieţii.

     Iar suntem într-un stadiu incipient de dezvoltare a sa, cu toate că mai multe case sunt deja puse şi cultivăm aproximativ 30 hectare de pămînt.

Cine gesţionează toate astea?

     Toate acestea sunt gestionate de către Consiliul aşezării, care are loc în fiecare săptămînă, şi dacă este nevoie şi mai des. Se pot implica toţi cei, care sunt parte a acestui proiect şi toate deciziile sunt luate prin unanimitate. Îmi dau seama că sună destul de ciudat în lumea asta atît de agresivă, dar suntem toţi prieteni şi toţi sunt cointeresaţi în succesul fiecăruia, deci - ne se primeşte!

Bine, dar acest proiect necesită resurse considerabile, de unde sunt luate?

     Toţi suntem oameni de succes, sau cel puţin devenim astfel de oameni şi, în plus, nu avem unde să ne grăbim.

Nu credeţi, că prin aspiraţiile dumneavoastră, concepte despre lume, sunteţi foarte diferit de majoritatea oamenilor contemporani?


     Posibil, însă mulţi oameni de ştiinţă, artişti, filosofi şi alţii, de asemenea, sunt foarte diferiţi de cei mai mulţi oameni, dar acest lucru nu-i împiedică a fi parte a societăţii, o parte progresivă a societăţii, a fi oameni buni, a trăi fericiţi pentru beneficiul aceleiaşi societăţi.

Care sunt planurile Dvs. pentru viitorul apropiat?


     În viitorul apropiat, avem în plan de a pune încă cîteva case, de a organiza o stupină mare în cadrul aşezării, suntem foarte dornici să punem o baie şi să sapăm un iaz. De asemenea, planificăm o serie de activităţi, atît în oraş, cît şi în aşezare. Planificăm să aducem multe, multe zile fericite nouă şi unul altuia. Desigur, aceasta nu este totul, fiecare familie are planuri proprii, pe lîngă cele comune, despre totul nu poţi spune.

Cum vedeţi aşezarea Dvs. în viitor?

     Noi nu vedem nici o altă cale decît un centru ştiinţific şi cultural al regiunii noastre, dar, în primul rînd, este casa noastră, locul tuturor speranţelor şi bucuriilor. Aşezarea noastră este formată din parcele individuale de teren, cu o mărime nu mai mică de un hectar. La fiecare dintre aceste loturi, fiecare familie aparte organizează viaţa sa, aşa cum doreşte. Există, desigur, principii generale, dar acestea sunt elaborate de către toţi participanţii, prin urmare, sunt luate din toată inima. O vedem a fi locul unde toţi vor trăi fericiţi în bunăstare şi fericire pentru binele familiei sale şi a întregii patriei.

Noi, editorii ziarului, am fost în vizită la aşezarea “Sceastlivoe”.

Am fost întîmpinaţi, am băut ceai din plante, adunate acolo. Ne-au cîntat cîntece în limba rusă, moldovenească şi ucraineană, cîntece despre dragoste, viaţă, despre natură, Patrie, cîntece profunde, luminoase şi vesele.

Am vorbit despre istoria Moldovei, despre viitorul fericit al ţării noastre, despre noi în ea şi despre perspectivele de a trăi în aşezări ecologice. Ne-au plăcut cu adevărat oamenii de acolo, modul lor de viaţă şi natura. Am plecat cu un sentiment de convingere fermă, că vom reveni din nou.
    

ABONAȚI-VĂ
Miercuri, 25 aprilie 2007 17:16
Vizualizări: 10400

Citiţi de asemenea

Ş. A. AmonaşviliMereu am aspirat spre Viitor, fără să mă gândesc la ce îmi va aduce în plus. Înclin mereu către Viitor, ...
155
Tavanul sălii hipostilului din templul Hathor din Dendera, Egipt....
142
La mama mea, după vârsta de 50 de ani, începuseră să îi amorțească uneori degetele de la mâini și picioare. O prietenă, ...
195
Acesta este Lacul Cerkel-Kel din Kabardino-Balkaria. Face parte dintr-un grup de cinci lacuri, în care nimeni nu se scal...
117