Ce se va întâmpla cu pământul Ucrainei în caz de integrare europeană, exemplu concret al României și Bulgariei

Uniunea Europeană a refuzat să amâne procesul de privatizare a terenurilor agricole pentru cetățeni din alte state. Vanzarile vor incepe din luna ianuarie a anului viitor. Unii experți consideră că acest lucru va complica și mai mult situația dificilă în agricultură.

Autoritățile române au solicitat Comisiei Europene de a permite vânzarea terenurilor doar investitorilor verificați. Adică celor, care au experiență și sunt dispuși să investească în dezvoltarea agriculturii. Bucureștiul a vrut să creeze un organ special care ar controla corectitudinea evaluării valorii pământului în tranzacții. Cu toate acestea, Comisia a decis să nu dea indulgențe României, pe care anterior au obținut alți membri ai UE.

După planurile române s-ar putea topi și cele bulgare. În Bulgaria privatizarea ar trebui să înceapă de asemenea anul viitor, dar Sofia speră la o altă amânare de șapte ani. Cererile Bucureștiului și Sofiei sunt de înțeles, a menționat expertul principal de la Institutul Internațional de State Noi, Serghei Ilcenko:

"Nu este vorba despre cumpararea unui teren de dacea de 6-20 are, ci despre masivele semnificative de pământ. Deoarece vor fi companii mari, ele vor găsi o modalitate de a conveni asupra cotelor. Într-un fel sau altu, însă o mare parte a terenurilor va fi gestionată de cetățenii străini. E clar că nu există nici un fel de garanții speciale pentru populația locală".

Situația fermierilor români și acum lasă mult de dorit. Cea mai mare parte a terenurilor a fost distrusă după privatizare din anii 90, iar gospodăriile private au fost fragmentate în terenurile mici. Situația este similară în Bulgaria: autoritățile doresc o amânare ca agricultorii să reușească să comaseze terenurile lor, pentru ca să nu cumpere ulterior pământul la prețuri exorbitante de la speculatorii străini.

Între timp Uniunea Europeană intenționează să reducă fondurile pentru agricultură în Bulgaria. Acum sectorul agricol necesită o modernizare și o protecție a pieții interne de la produsele ieftine din țările vest-europene, care practic au înlocuit fructe și legume ale producătorilor autohtoni. Serghei Ilcenko a comentat:

" Și în România, și în Bulgaria, și în toate fostele țări CAER*, agricultura este într-o situație destul de dificilă. Aceste țări au aderat la UE, în care agricultura a fost inițial high-tech și de o mare performanță. În același timp aceste țări și-au pierdut baza lor tehnică. Deci pentru un număr de motive obiective agricultură a nimerit într-o poziție ce balansează pe marginea rentabilității".

În afară de România și Bulgaria, declinul agriculturii a atins și ceilalți membri noi ai UE . Printre ei, Ungaria și Croația. Unii experti cred că aceasta este o lecție pentru Republica Moldova, Georgia, Azerbaidjan și Ucraina, care intenționează să adere la Uniunea Europeană. Fermierii ucraineni ar trebui să bată alarma, a declarat șeful Centrului Rus pentru Politică Externă a Institutului de Economie, din Rusia, Boris Șmelev:

" Pentru Ucraina, semnarea unui acord de asociere și deschiderea pieței de desfacere, inclusiv pentru produsele agricole ale statelor membre UE , desigur, va avea consecințe grave, deoarece producția agricolă din Ucraina este necompetitivă. Acest lucru poate duce la falimentul multor gospodării".

Se pare că UE este gata să sprijine doar producatorii puternici. Iar salvarea de înec, în conformitate cu logica europeană, este treba naufragiaților.

*Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER) creat la inițiativa URSS în 1949 ca organizație economică a statelor comuniste europene pentru a constitui un echivalent al Comunității Economice.

Sursa: gazeta.rodpomestye.info