ecology: ru md
Video prezentarea Ecology
Conceptul de Așezări ecologice

Chufut Kale, Crimeea

Chufut Kale este o fostă reședință a hanilor din Crimeea și o închisoare veche, „Cetatea evreiască”, orașul părăsit de caraimi, în prezent – un muzeu sub cerul liber.

Dacă veți merge de la Bahcisarai pe lîngă mănăstirea Uspensk și vă ridicați pe cărare în direcția de Sud-Este, atunci peste cîțiva kilometri drumul va ajunge la o stîncă, în care au fost sculptate locuințe. „Orașul aerian”, așa a fost numit orașul în stîncă Chufut Kale de către contemporanii lui Pușkin. În istoria sa, Chufur Kale a fost și fortăreață, și reședința hanului de Crimeea, și închisoare. Astăzi este un muzeu.

Strada de piatră începe de la întrarea principală – porțile de sud, cea mai veche parte a orașului. Tot aici sunt ruinele unei moschei, un conac, în care este deschisă o expoziție. În centrul orașului se află mausoleul fiicei hanului Tothamîș Janicke khanum – soția hanului Edîghei, care l-a trădat pe Tohtamîș. Ilustrul cercetător al Crimeii Alexandre Berthie-Dalagarde scria: „Cu numele ei sunt legate cîteva legende populare, însă din punct de vedere istoric, despre ea nu se știe nimic”. Totuși, Janicje khanum este considerată o conducătoare foarte influentă, pe timpul căreia Crimeea, totuși, s-a separat de Hoarda de Aur. Mausoleul ei datează din secolul XV.

Чуфут-Кале, республика Крым

Чуфут-Кале, республика Крым

Чуфут-Кале, республика Крым

Чуфут-Кале, республика Крым

Чуфут-Кале, республика Крым

Чуфут-Кале, республика Крым

Чуфут-Кале, республика Крым

Чуфут-Кале, республика Крым

ABONAȚI-VĂ
Miercuri, 20 aprilie 2016 13:00
Vizualizări: 1638

Citiţi de asemenea

Câștigă premii valoroase cu Cosmeplant! Participă la Tombola Națională din 1 mai până pe 30 iunie.Vara aceasta, Cosmepla...
177
În cultura tradițională, sunetul nu a fost niciodată doar un fundal. El era un semnal, un semn, o marcă prin care omul i...
252
În gust este mai mult decât suntem obișnuiți să credem. Nu e doar despre mâncare, ci despre relații, climă, memorie și p...
257
În cultura tradițională, atingerea nu era doar un simț — ci un mod de cunoaștere. Prin piele, palmă, degete și tălpi, om...
272