MOLDOVENII.MD

Cît timp ai încălzit fotoliul în oficiu, ea a învătaţ să cîştige un salariu bun de pe terenul său

Ştiţi că de pe un simplu teren de vilă puteţi obţine un venit ce depăşeşte de cîteva ori salariul mediu? Şi chiar un salariu foarte bun? Şi chiar un salariu foarte bun în Moscova?

Nu credeţi? E firesc. Aflînd acest lucru, o fată bună a spus aşa: „Dacă eu i-aş fi comunicat acest lucru soacrei, atunci ea mi-ar fi rîs în faţă!”.

În timp ce unii rîd în faţa altora, alţii deja cresc pe terenurile lor puieţi şi îi „împing” încetişor vecinilor şi cunoscuţilor, obţinînd un venit bun. Nu sînt agronomi, ci simpli grădinari amatori, care au învăţat să înmulţească plantele.

Lărgind sortimentul, construind o seră şi aranjînd comercializarea, aceşti oameni pot foarte uşor să crească producţia şi să iasă la un alt nivel, obţinînd un profit de 5 milioane de ruble pe an.

Nu credeţi?

Citiţi mai jos o istorioară. Într-o primăvară, în timpul febrei de plantare, eu, ca o un grădinar amator normal – sau mai exact „nenormal” - căutam cu înfrigurare nişte plante foarte valoroase. Şi le-am găsit. Aşa eu, împreună cu soţul, am ajuns într-un loc foarte interesant.

„Pepiniera” era amplasată după un gard înalt şi nişte porţi imense. Într-o simplă întovărăşire pomicolă. Cîteva sectoare a cîte 6 ari, comasate pentru necesităţi de producţie. Nici un indicator, nicio inscripţie sau anunţ. Puteam intra doar sunînd în prealabil proprietarul şi doar conform unei înţelegeri prealabile. Ce-i drept, acolo erau o mulţime de plante, iar sortimentul m-a încîntat. Proprietarul (tot el şi vînzătoru şi consultantul) ne-a aprovizionat în grabă cu cele necesare şi ne-a condus spre ieşire, pentru că la poartă aşteptau alte maşini.

Acasă, soţul a deschis protbagajul, a privit tulpinele subţiri din ghivece, amintindu-şi probabil cît am plătit pentru ele, şi a rostit o frază, care mi-a roit în cap tot drumul: „Dar de ce nu creştem şi noi butaşi?”

Acest gînd luminod mi-a rămas în cap şi eu am început să studiez tema. Aşa că acum să trecem la fapte.

O şansă pentru fiecare

Astăzi, în orice ţară mare din Europa, ca Germania, Marea Britanie, Franţa, există peste 5 mii de pepiniere, cele mai multe dintre care au tradiţii de generaţii. În acelaşi timp, în Rusia, unde piaţa butaşilor creşte cu 20% pe an, sînt doar 200-400 de pepiniere.

O dezvoltare fulminantă a pepinierelor în ultimii ani se atestă în Polonia. Timp de 20 de ani, numărul pepinierelor a crescut acolo de la 500 pînă la 3000. Ei au reuşit să satisfacă cererea la plante din ţările est-europene, au obţinut profituri bune, şi-au consolidat competitivitatea şi s-au stabilit pe piaţa rusă. Aici apare o întrebare firească: de ce la noi în această perioadă numărul pepinierelor a crescut nesemnificativ – de la 200 pînă la 400? Polonia a obţinut producţie în valoare de 1 miliard de euro pe ani, iar în Rusia acestea deţin doar 10% din piaţa locală?

Acum spuneţi-mi, ce înseamnă pentru ţara noastră enormă 200-400 de pepiniere? E nimic, catastrofal de puţin. Experţii spun că numărul acestora trebuie să fie de cel puţin 10 mii, luînd în consideraţie populaţia, suprafaţa teritoriului, iar cel mai important, diversitatea condiţiilor climaterice

Aşadar, cerea la producţie este, mai mult, aceasta creşte anual cu 20%. Da, centrele specializate sînt pline cu material săditor, însă cea mai mare parte din acesta provine din ţările europene (adică plante crescute în alte condiţii climaterice) şi nu sînt adaptate la condiţiile locale. Aşa că, în pofida sortimentului bogat, practic nu au de unde alege.

Cadrele decid totul

Cine sînt aceşti oameni, capabili să aducă producţia butaşilor autohtoni la un nou nivel? În primul rînd, specialiştii, care au rămas fără lucru după distrugerea ramurii în urma deciziilor „înţelepte” de sus. Şi mulţi dintre ei activează cu succes pe terenurile lor.

O altă categorie de potenţiali producători sînt grădinarii amatori. Studiind literatura specializată, mulţi dintre ei au învăţat să crească butaşi şi îşi cîştigî existenţa din această activitate, avînd autoritatea printre cumpărători. Unii chiar s-au dezvoltat chiar pînă la pepiniere de dimensiuni medii. Iar acum atenţie: potrivit estimărilor experţilor, 2/3 din pepinierele din Rusia sînt create de oameni ce nu au studii speciale.

O afacere accesibilă fiecăruia

Există tehnologii simple, ce permit fiecăruia să creeze o pepinieră. Strategia de dezvoltare va depinde în mare parte de deţinerea unui lot (şi maşinii), suprafaţa acestuia, apropierea de oraş, posibilitatea de a atrage investiţii de la rude, cunoscuţi. Toate problemele pot fi soluţionate, în principiu. Pămîntul poate fi arendat, posibităţile Internetului vor facilita distribuţia, sortimentul sărac la început poate fi compensat vînzînd material săditor în alte pepiniere.

De unde provin datele?

Întrebarea e firească. De pe site-ul asociaţiei producătorilor de material săditor şi din realizările grădinarilor autohtoni. Dar există o metodă şi mai bună. Studiaţi planul unei pepiniere rentabile, elaborat de către expertul Serghei Cerenkov, proprietarul pepinierei „Vneşnii les”. Acolo totul este descris scurt şi clar. Dar cel mai important e clar de un vin banii.

Planul îl puteţi obţine aici https://vk.cc/5Vusy2. Absolut gratuit.