Construcţia băii

Există mai multe tipuri de băi. În funcţie de sursa de căldură şi metoda de a obţine aburi sunt distinse băi romane, arabe, turceşti, ruseşti, saune finlandeze, precum şi furo şi sănto japoneze.

Cît de bune şi de neobişnuite ar fi băile străine, baia rusească este mai aproape de corp. Din punct de vedere al climei şi istoriei.

Alegerea locului

Un loc ideal pentru construirea unei băi este malul apei, la o anumită distanţă de apă, pentru a evita inundaţiile de primăvară.

Ar trebui să prevedeţi evacuarea apelor poluate, astfel încît este mai bine să construiţi o baie pe un loc mai înalt (pentru o adîncime minimă de îngropare a ţevii de canalizare).

Dacă baia este concepută în tradiţii ruse străvechi, cu un cuptor, ar trebui să fie situată departe de casă şi acareturi (nu mai aproape de 10-12 metri).

Solului determină fundamentul

Formarea fundamentului depinde de structura solului, adîncimea îngheţurilor şi nivelul apelor subterane. Dacă solul este uscat şi nemişcat, fundamentul se formează, după cum urmează. După îndepărtarea stratului de sol vegetativ, marcaţi contururile exterioare ale băii în funcţie de dimensiunea ei, apoi indicaţi contururile interne, lăsînd un spaţiu de un metru de la exterior.

În colţurile şi intersecţiile pereţilor externe şi interne sunt plasate pietre naturale de mari dimensiuni. Apoi, de-a lungul perimetrului sunt plasate pietre aproape una de alta, pe ele sunt montate suporturi inferiore. Se recomandă să le ungeţi cu antiseptic şi răşină. După aceea, completaţi spaţiile libere dintre pietre cu lut călcat.

Dacă solul este umed, moale, cu o suprafaţă neregulată, fundamentul se pune mai jos de solul îngheţat cu 15-20 cm. Construcţia băii este un proces anevoios, deseori pentru baie sunt utilizaţi stîlpi de cărămidă, beton, piatra but, lemn ("scaune"). Dacă dimensiunile băii sunt mici, este suficient să stabiliţi piloni sub toate unghiurile şi locurile de articulare a pereţilor exteriori şi a despărţiturilor.

Lemn, piatra, cărămida: tradiţie sau longevitate

În mod tradiţional baia este montată din buşteni. Se recomandă să utilizaţi buşteni şi cherestea pentru jantă inferioară, tavan şi podea se fac din pin sau zadă. Pentru janta superioară , începînd cu al patrulea buştean, precum şi pentru izolarea pereţilor şi tavanului, puteţi lua lemn, realizat din molid alb sau tei.

Janta inferioară se acoperă cu două straturi de carton gudronat sau ruberoid şi se toarnă mortar. Odată ce pereţii sunt finalizaţi, aceştia ar trebui să fie izolaţi cu cînepă, cîrpe sau muşchii uscaţi. Aproximativ cu un an mai tîrziu, după ce pereţii băii se vor aşeza, ei sunt izolaţi încă o dată.

Pereţii băii pot fi făcuţi din cărămidă sau piatră, atunci sunt mai trainici şi mai durabili. Dar în comparaţie cu pereţii din lemn, cei din cărămidă mai rău păstrează căldura, aşa că se recomandă să le acoperiţi cu cherestea. Mai potrivit tip de zidărie pentru construirea unei băi este forma de fîntînă. La o distanţă mică (de o jumătate de piatră) sunt montaţi doi pereţi, iar spaţiul între aceştia se umple cu material izolant.

Fundament pentru sobă se pune separat de fundamentul zidurilor, distanţa între ele să fie de cel puţin 3-5 cm pentru a asigura a aşezare liberă a ambelor fundamente.

În timpul construcţiei băii, ramele pentru uşi şi ferestre se fac de dimensiuni mici, pentru a reduce pierderile de căldură. Cu acelaşi scop se face un prag înalt - 25-30 cm de la podea.

Tavanul ar trebui să fie cald, pardoseala - cu scurgere.

În baie temperaturile cele mai ridicate sunt la nivelul tavanului. Tavanul prost izolat nu va menţine mult timp această temperatură în camera de aburi. Prin urmare, tavanul se izolează cu materiale moderne din bazalt sau minerale, sau cu un amestec tradiţional din pămînt, turbă, rumeguş

Podelele sunt instalate după montarea sistemul de canalizare. Pentru evacuarea apelor poluate se trage o ţeavă conectată la o groapă umplută cu pietriş sau prundiş.

Sursa: gazeta.rodpomestye.info