Cum poate fi soluționată problema deșeurilor alimentare?
Deșeurile alimentare constituie o problemă cec se soluționează prin diferite metode în țările dezvoltate. Acolo oamenii deja au înțeles că alimentele trebuie salvate. De ce și cum putem face acest lucru?
Cîte produse sînt aruncate
Puțini dintre noi înțeleg cît de multe produse se aruncă la gunoi. Statistica spune că anual sînt aruncate pînă la 12% din toate produsele cumpărate în fiecare țară.
Problema deșeurilor alimentare și suprasolicitării industriei alimentare este conștientizată la nivel de stat și sînt elaborate programe sociale pentru economia alimentelor.
Una dintre cauze de ce oamenii aruncă mîncarea – ei sînt convinși că pentru stomac sînt utile doar acele produse, care sînt consumate cu mult înainte de expirarea termenului de valabilitate, de aceea, acestea sînt aruncate sau nu sînt cumpărate acele produse, care au termenul de valabilitate aproape de expirare. Așa procedează 1/3 dintre americani. Britanii pot să nu cumpere produsul pentru că nu e frumos, nu are o formă ideală sau are pete.
Dar cele mai multe produse sînt aruncate în magazine și restaurante.
Fermierii spun că instituțiile HoReCa nu vor să cumpere produsele care au defecte vizibile sau nu sînt de mărimea cuvenită.
Dacă va fi soluționată problema deșeurilor alimentare, atunci vor apărea cîteva avantaje pentru omenirea de pe planetă:
1. produsele vor deveni mai ieftine.
2. problema foametei umflată artificial, va trece pe planul doi. Pentru nu este nevoie de a majora volumul producției alimentare.
3. nu este nevoie de a extinde spațiile pentru agricultură
4. reducerea volumului gunoiștilor.
Dacă volumul produselor fabricate va rămîne la același nivel, atunci peste 34 de ani, pe planetă va fi nevoie cu 60% mai multe alimente. Dacă vom soluționa problema deșeurilor alimentare, atunci necesitatea va crește cu doar 28%.
Problema supraconsumului este o problemă a fiecărui locuitor al planetei.
Cultivarea legumelor și fructelor, vitelor și păsărilor în cantități inutile implică cheltuieli enorme de energie, de resurse.
O abordare rațională va reduce presiunea asupra agriculturii și va menține bioresursele.
O treime din deșeurile de la rampe sînt alimentare. Acestea la fel emană substanțe nocive în atmosferă. Dauna lor nu este mai puțin importantă ca daunele provocate de plastic.
Statul le poate prescrie magazinelor mari și instituțiilor din industria hotelieră să ofere surplusurile pentru caritate.
Metodele populare și deja obișnuite sînt foodshearing-ul și băncile de alimente. Surplusurile de produse sînt împărțite oamenilor săraci și din familii social vulnerabile.
Restaurantele se includ la această inițiativă ecologică și propun bucate doar din produsele, termenul de valabilitate ale cărora sînt aproape de expirare. Apar supermarketuri, unde poate fi luată mîncarea contra unei plăți simbolice, în mărimea acceptabilă pentru „cumpărător”.
Activiștii, bloggerii, utilizatorii de internet promovează independent abordarea rațională față de alimente.
În țările mai puțin dezvoltate cu un număr mic de oameni conștienți, produsele aruncate, deocamdată, nu sînt percepute drept „bune de consum”.
Restaurantele cu toată dorința lor nu pot trece la produse „mai puțin proaspete”, oaspeții nu vor mai vizita localul, dacă li se vor propune chifle de ieri. Orășenii, care s-au dezvățat de sate, cumpără în supermarketuri doar produsele care au un aspect comercial. Mărfurile urîte din magazine sînt aruncate.
La sate, surplusul de produse se pierd din cauza logisticii proaste, păstrării inadecvate și chiar lipsei tehnologiei de păstrare a alimentelor. Și la nivel de stat încă nu există prescripții în acest sens.
sursa: rodovid.me
67