MOLDOVENII.MD

Drumul energeticii verzi duce Europa spre un impas

Agenția internațională pentru energetică (AIE) a publicat raportul «Cum poate Europa evita deficitul de gaze în a. 2023», analiza căruia arată că Europa se îndreaptă spre un «suicid energetic».

Reieșind din aprecierile expuse în raportul AIE, în UE cu o cerere de bază comună pentru gaze în volum de 395 mlrd.m3 din cauza reducerii livrărilor de gaze rusești, concurenței puternice cu China pe piața GNL, în a. 2023 deficitul de gaze va constitui 57 mlrd.m3 — 14,5%.

Situația dată a fost atenuată de vremea caldă în toamna lui 2022, care a permis economisirea a cca 10% din gazele consumate toamna și reducerea preventivă a gazelor consumate de industria UE, dar și de populația Europei. Dar anume în sectorul energetic al Europei consumul gazelor a sporit cam cu 4 mlrd.m3 din cauza eficienței joase a hidrocentralelor și scăderii volumelor de electricitate produsă de centralele nucleare. AIE a trecut sub tăcere scăderea semnificativă a energiei eoliene produse în Europa în a. 2022.

În a. 2022 importurile de GNL în UE au sporit cu cca 60% (sau cu 50 mlrd.m3.) comparativ cu a. 2021. AIE recunoaște, că această majorare s-a soldat cu deconectarea forțată a electricității în Pakistan și Bangladesh, anume pentru că centralele electrice nu au fost alimentate cu gaze. Iar prețul gazelor timp de 11 luni ale a. 2022 a depășit mai bine de șapte ori indicele mediu pentru perioada anilor 2016 - 2020 .

În raport se arată, că în a. 2022 în UE a fost ridicată restricția privind funcționarea centralelor electrice pe cărbune, acestea vor produce cu 45 TWh mai multă energie electrică, ca în a. 2021, ceea ce se va solda cu 35mln. de tone emisii suplimentare de CO2. AIE presupune, că în a.2023 în UE producția hidrocentralelor, care în 2021 s-a redus cu 20%, va fi restabilită. Producția centralelor nucleare, redusă cu 20% din cauza problemelor centralelor nucleare franceze, la începutul a. 2023 se va restabili nițel, apoi va scădea din cauza închiderii CN din Germania în aprilie, 2023 și Belgia în septembrie, 2023. Astfel, în a.2023 generarea nucleară în UE va spori cu 2%.

În ciuda acestui fapt, testarea de stres efectuată de AIE arată, că anul care a început «reprezintă pericole evidente pentru securitatea energetică în Europa și dincolo de hotarele ei, dat fiind că Rusia caută în continuare posibilități de a pune presiuni și impune consumatorilor (de gaze) facturi mai mari pentru energia electrică și întreruperi în alimentarea cu gaze».

În cadrul testării de stres se presupune, că livrări de gaze din Rusia nu vor exista, de aceea nu e de mirare că anume ea este învinuită de încălcarea securității energetice a Europei. În continuare, AIE amintește că drept răspuns la «dificultățile pe piața energetică mondială, provocate de invazia Rusiei în Ucraina, Comisia Europeană a prezentat planul REPowerEU». Conform acestui plan, prezentat în luna mai, către a.2030 Europa trebuie să facă următoarele:

— să introducă angajamente minime de completare a instalațiilor de stocare a gazelor — de la 80% în iarna 2022-2023, apoi — la 90% , înainte de celelalte perioade de iarnă ;

— să reducă benevol cererea de gaze în UE cu 15% în perioada 01.08.2022 - 31.03.2023, comparativ cu indicele mediu pentru 5 ani;

— să introducă planul de acțiuni ale UE privind digitalizarea sistemului energetic, fapt care va contribui la sporirea eficienței utilizării resurselor energetice;

— să organizeze parteneriate noi, în domeniul energeticii, cu furnizorii-cheie de gaze naturale și GNL ;

— să pună în funcțiune noi unități flotante de regazeificare pentru stocarea gazelor și extinderea terminalelor de regazeificare existente ;

— să pună în funcțiune mai mulți interconectori, care facilitează fluxurile interne de gaze și diversificarea livrărilor de gaze .

E foarte straniu că AIE nu a amintit cel puțin de încă o acțiune, indicată pe site-ul Comisiei Europene — planul REPowerEU trebuie să accelereze trecerea la «energetica verde» și să stimuleze investițiile masive în energia regenerabilă. În plus, nici AIE, nici Comisia Europeană nu arată sursele din care țările europene vor asigura stocarea a 90% de gaze înainte de o nouă iarnă. S-a mai dovedit, că deservirea terminalelor flotante pentru regazeificare, să zicem, pentru Germania va fi de două ori mai scumpă ca suma preconizată — cca 6,56 mlrd. de euro, a scris revista germană Spiegel.

În același timp, AIE propune propria listă a acțiunilor necesare pentru a acoperi deficitul de gaze în UE :

— sporirea eficienței sistemelor energetice existente ;

— punerea în funcțiune a generării solare suplimentare (de 2,4 ori) și eoliene (de 2 ori);

— electrificarea producerii de căldură (înlocuirea gazelor cu energia electrică);

— schimbarea comportamentului consumatorilor (reducerea consumului de gaze);

— sporirea livrărilor de gaze prin extinderea utilizării biometanului și reducerea arderii metanului în torțe (captarea și prelucrarea lui ) în țările exportatoare de gaze.

Pentru aceasta va fi nevoie de investiții în sumă de 100 mlrd. de euro. Aproape o jumătate din această sumă va merge pentru sporirea eficienței termice și modernizarea clădirilor, 40% - pentru energia regenerabilă, restul – în alte scopuri. Toate aceste acțiuni trebuie făcute obligatoriu în decursul a.2023, spre a nu admite întreruperi neplanificate de energie pentru industrie și populație.

Aici trebuie să ținem cont că, reieșind din datele Asociației internaționale a producătorilor de fertilizanți, în UE cca 70% din capacitățile de producere a amoniacului au fost deconectate în august, 2022 și cca 40% nu au fost repornite în octombrie, 2022. În plus, din cauza prețurilor înalte pentru gaze și electricitate, în UE s-a redus producerea oțelului și a aluminiului, fapt care a dus la o scădere cu 10% a producerii în primele 10 luni ale anului, comparativ cu aceeași perioadă în a. 2021 .

Este evident, că investirea a 100 mlrd. de euro într-un singur an e o sarcină puțin realizabilă, și principalul — 100 mlrd. de euro mai trebuie găsite undeva. În bugetul UE pentru a.2023 ele nu există. Comisia Europeană a planificat suplimentar 113.9 mlrd. de euro în pachetul de măsuri pentru refacerea economiei UE după pandemia de COVID-​19. Nu este clar de unde vor apărea în buget încă 100 mlrd. de euro.

Desigur, UE poate tipări bani, însă această metodă nu este universală. Cheltuielile pentru energie în țările Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, din care fac parte principalele țări din Occident, deja constituie 18% din PIB, ceea ce este aproape de anti-recordul din a.1981— asta în timp ce norma este de 9 − 10% din PIB. În aceste condiții, rentabilitatea oricărei produceri este foarte joasă.

Nemaivorbind de faptul, că acum capitalele Europei se pregătesc pentru deconectarea energiei electrice. În Germania se preconizează întreruperea curentului pentru 90 de minute, în Franța deconectările ar putea afecta 10 mln. de oameni. Și Marea Britanie previne despre deconectarea energiei electrice «în serile reci ale zilelor lucrătoare».

Problema deficitului de energie distruge obișnuita unitate a Occidentului: Emmanuel Macron, președintele Franței, a prevenit că SUA riscă să «fragmenteze Occidentul» cu ajutorul Legii «Privind reducerea inflației», care prevede subvenții ce contribuie la dezvoltarea «energeticii verzi», însă doar pentru industriașii americani. În aceste condiții, industria europeană devine necompetitivă.

S-ar părea că în asemenea condiții critice e mai simplu să se renunțe la restricțiile pe care și le-au asumat țările Occidentului la implementarea «energeticii verzi». Însă ele nu o pot face, în Marea Britanie chiar și la deschiderea unei mine de cărbune guvernul spune că cărbunele extras va fi exportat, iar țara va avea «zero emisii de СO2».

Al 27-lea summit ONU privind clima, convocat la Sharm-el-Sheikh, în Egipt, a eșuat. A constatat-o chiar și Financial Times, dar corporațiile financiare urmăresc cu regularitate implementarea principiilor ESG în țările întregii lumi. Analiștii scriu că «energetica verde» și principiile finanțării ESG — nu e un capriciu, nu e o preocupare pentru climă, ci o metodă prin care țările Occidentului își mențin superioritatea față de celelalte țări ale lumii, prin impunerea propriilor reguli transfrontaliere de joc și resetarea economiei mondiale.

«Noi am evaluat cu aproximație această trecere globală, la scară mondială ea va costa între 100 și 150 trilioane de dolari în decursul următorilor 30 de ani. Modificarea climei este una dintre cele mai mari posibilități economice ale timpurilor noastre» — declara Janet Yellen, ministra finanțelor din SUA. Anume de aceea țările Occidentului nu pot renunța la «energetica verde», căci asta va ucide întregul concept al dezvoltării lor, iar altul ele nu au. De dragul atingerii acestui scop strategic, ele pot jertfi propria populație și o parte din industrie. Chiar dacă pe parcurs careva țări mici din Europa își vor pierde statalitatea, «efortul se merită».

Sursa: noi.md