Ecosistemul din Antarctica are o vechime de peste 33,6 milioane de ani

Ecosistemul existent în prezent în Antarctica are o vechime de aproximativ 33,6 milioane de ani, apărînd odată cu formarea calotelor glaciare polare, conform unui nou studiu, informează LiveSience.

Această vechime a fost stabilită cu autorul rămăşiţelor fosilizate de plancton identificate în sedimentele antarctice, rămăşiţe ce demonstrează o scădere bruscă a biodiversităţii microorganismelor care formează planctonul odată cu răcirea extremă de la sfîrşitul Eocenului şi începutul Oligocenului. Înaintea acestei tranziţii Pămîntul era o planetă mult mai caldă şi numeroase tipuri de microorganisme asimilate planctonului trăiau chiar şi în regiunile polare, scrie Agerpres.

Studiul, publicat în ultimul număr al revistei Science este bazat pe organismele unicelulare denumite dinoflagelate, existente în plancton. Înainte de tranziţia Eocen - Oligocen de acum aproximativ 34 de milioane de ani, dinoflagelatele din planctonul antarctic erau foarte variate. Odată cu formarea calotei glaciare însă, au rămas doar acele microorganisme care puteau supravieţui în condiţii de frig sau ciclului de topire-îngheţ sezonal.

În perioadele de dezgheţ planctoul din Oceanul Îngheţat de Sud se hrănea prin asimilarea nutrienţilor eliberaţi din topirea gheţii. Consecinţele sînt la scară globală, asigură Carlota Escutia de la Institutul Andaluz de Geoştiinţe din Spania.

"Acest fenomen influenţează dinamica de la baza lanţului trofic la nivel planetar", explică ea. Organismele capabile de fotosinteză, aşa cum este planctonul, asimilează lumina solară dar şi nutrienţi precum fierul şi nitraţii pe care-i transformă în compuşi organici. Organismele mai mari se hrănesc cu acest plancton şi se folosesc de aceşti compuşi organici pentru a-şi asigura energia vitală.

"Marea schimbare s-a produs atunci cînd speciile care formează planctonul şi-au simplificat forma pentru a se adapta la noile condiţii climatice", a mai adăugat ea.

Ecosistemul antarctic format după încheierea Eocenului este marcat de abundenţe ale planctonului în perioadele de primăvară şi vară. Speciile care se hrănesc cu plancton, aşa cum sînt balenele, erau nevoite să acumuleze suficientă energie sub formă de grăsimi în acest interval de timp, pentru a se pregăti pentru iarnă.

"Explozia dinoflagelatelor adaptate la noul climat mai rece indică o reorganizare a lanţului trofic în Oceanul Austral", remarcă şi paleoclimatologul Jörg Pross, de la Universitatea Goethe din Germania. "Datele noastre sugerează că această schimbare ar fi dus la apariţia balenelor moderne şi a pingunilor".