MOLDOVENII.MD

Inevitabilitatea «înverzirii» economiei

Inevitabilitatea "înverzirii" economiei

Armonia relaţiilor în cadrul aşezării „verde”

Cele mai autonome şi cele mai verzi aşezări

În "Economia verde" omul şi natură sunt considerate ca o pereche de concepte inseparabile, interdependente şi interconectate. Omul nu există de sine stătător, ci numai ca un element organic al naturii şi al universului.

1.Condamnarea demografică. Astăzi pentru toată lumea este clar că principala cauză a declinului fertilităţii este urbanizarea. Industrializarea şi urbanizarea din întreaga lume, indiferent de religie, nivel de trai, clima, duce la deteriorarea demografică a naţiunii, afectează negativ sănătatea ei socială şi ecologică.

Oraşul modern este un factor mutagen puternic. Clădiri cu mai multe etaje, multifamiliale - "jungla de beton" - aproape în întregime, desprinde oamenii de la biocenoze naturale şi determină creşterea biologică negativă a populaţiei. Produse alimentare de calitate proastă, imunitatea scăzută a generaţii noi, aerul şi apa poluate, zgomote, câmpuri electrice în megalopolisuri provoacă nivelul înalt al criminalităţii, consumul exagerat de alcool, traume şi accidente, este cauza dezastrelor tehnogene şi reduce securitatea populaţiei.

2. Situaţia demografică în Rusia în ultima jumătate a sec. XX s-a modificat dramatic. Cu toate acestea, aceste modificări nu pot fi numite "catastrofă demografică." Tendinţa principală în acest domeniu nu este o reducere in totalul populaţiei, ci diferenţele geografice, administrative şi educaţionale ale distribuţiei forţei de muncă, ocupării forţei de muncă şi locuinţelor.

Pe de o parte, lipsa forţei de muncă în Siberia şi Orientul Îndepărtat şi, pe de altă parte, excesul resurselor umane şi lipsa de forţă de muncă calificată în partea europeană a Rusiei. Ne confruntăm cu problema lipsei de mobilitate la forţa de muncă şi lipsa infrastructurii sociale adecvate pentru asigurarea acestei mobilităţi. A apărut chiar şi un aforism infam: "Oraşe sunt tumoarea pe corpul pământului". Cu toate acestea, cifrele arată că noi suntem atraşi, zombaţi, contractaţi de modul de viaţă urban: nivelul mondial de urbanizare în 1950 – 28,8%, în 2005 - 48,6%. În ţările dezvoltate – 52,6%  şi 73,9%, în Ucraina – 35,5% şi 67,8%, Rusia - 44,1% şi 72,9% (ONU). Tot mai multe persoane trăiesc toată viaţa într-o lume artificială, creată de om, care adesea devine ostilă pentru înseşi existenţa umană.

Infrastructura şi arhitectura dezvoltată în anii după război în marea parte a oraşelor din Rusia nu este cel mai bun habitat pentru om - şi ca individ, şi ca populaţie de specii biologice, şi ca societate. Noua strategia de stat privind punerea în aplicare a politicii demografice ar trebui să se concentreze asupra omului, nevoilor sale, intereselor sale, modului de viaţă şi calităţii ei.

Deurbanizarea este o tendinţă fără alternative de dezvoltare urbană la nivel mondial, care nu are nici o altă cale pentru a rezolva probleme demografice.

Ştiinţa a dovedit că experienţa strămoşilor confirmă - copii sănătoşi, o familie completă se dezvoltă, în mod normal, într-o casă mare de tip vilă de la ţară, pe un teren spaţios cu rezervor de apă, pădure, gradină şi livadă sub ferestre, în oraşele mici şi localităţi rurale, protejate în mod natural de cataclisme sociale.

Este un loc ideal pentru a creşte copii. O nouă generaţie de oameni născuţi şi crescuţi în astfel de aşezări "verzi", oameni, cu nivelul mai înalt de dezvoltare spirituală, marchează o nouă etapă în dezvoltarea societăţii umane.

2. Crize comunale şi crize în domeniul construcţiei locuinţelor. Astăzi, numărul locuinţelor defectate în Rusia este comparabil cu numărul caselor date în exploatare. Încep a se distruge apartamente de tip "hruşciov," vârful de distrugere va avea loc în anii 2010-2020. Ne aşteaptă o criză de locuinţe imensă. Costurile de reparaţie vor fi comparabile cu costurile de construcţie. În plus, sunt uzate reţelele electrice şi cele de comunicare, care nu pot rezista la sarcinile în creştere (accidente constante, ambuteiaje de trafic rutier pe traseuri, care nu îndeplinesc standardele ecologice, apa si aerul poluate, depozite de deşeuri, creşterea tarifelor la servicii).

Orăşeanul modern este asemănător cu un bolnav grav. El este legat de instilator (reţeaua de aprovizionare) şi "rinichi artificiali" (canalizare, servicii comunale). Omul contemporan, în mare măsură, depinde de factorii economici, care nu sunt supuşi controlului. Nici un oraş din  lume nu se autoaprovizionează complet, deci nu este "durabil".

Dezvoltarea  aşezărilor "verzi" va contribui la eliminarea problemei de lipsa de locuinţe la preţuri accesibile prin schimbarea conceptului – construirea accesibilă a caselor joase, întemeierea aşezărilor ecologic sigure, care îmbină strategia rezonabilă a caracterului confortabil şi economic al locuinţelor. Revenirea oamenilor la pământ nu înseamnă retragerea de la civilizaţie.

Trecerea de la construcţia clădirilor mari în zonele dens populate, la aşezări „verzi”, oraşe-sateliţi, situate la o distanţă sigură de la oraşul mare, este un răspuns rezonabil uman la provocarea demografică a procesului de globalizare a economiei. Oraşele mari vor rămâne în calitate de centre administrative şi industriale, înconjurate de aşezările verzi.

3. Insecuritatea alimentară şi nesiguranţa. Unul din interesele naţionale de bază ale Rusiei - securitatea alimentară. O persoană, care locuieşte permanent în oraş, în principiu, nu poate fi sănătoasă, deoarece orice produs alimentar, înainte de a ajunge la masa noastră, trece o cale de 2 000 de kilometri, fiind expus la diferiţi factori tehnogeni. Preţuri la produsele alimentare au crescut în cinci ani cu 60-70%, pentru că Rusia, la 50%,  este aprovizionată cu produse alimentare importate, acest lucru este inacceptabil pentru o ţară care vrea să fie suverană.

Securitatea alimentară este o situaţie în care toţi oamenii, în orice moment, au un acces fizic şi economic la produsele alimentare sigure  în cantităţi suficiente necesare pentru a duce o viaţă activă şi sănătoasă.

Analiza meniului omului arată că sătenii consumă 100% din produsul său curat, în timp ce orăşenii - 95% din înlocuitori de import. Nimeni nu efectuează monitorizarea acestei probleme, care poate avea consecinţe  grave pentru generaţiile următoare.

Oraşe-sateliţi, aşezările "verzi" localităţi, producătoare de alimente naturale, în imediata apropiere de consumatorii lor - este una din cele mai eficiente modalităţi pentru asigurarea securităţii alimentare a populaţiei.

4. Nesiguranţa energetică. În următorii ani, una din sarcinile principale constă în schimbarea atitudinii publice faţă de consumul energiei. Oamenii trebuie să înveţe s-o trateze ca un produs scump, care ar trebui să fie economisit. Atunci vor fi necesare tehnologii care economisesc energia, vor apărea case pasive, energetic eficiente.

Astăzi avem nevoie de acţiuni concrete pentru modernizarea economiei mondiale şi, în special, din punct de vedere al consumul de energie şi protecţiei mediului înconjurător.

În decembrie 2008, Parlamentul European a adoptat o directivă conform căreia 27 de state, membre ale UE, în 2020, ar trebui să dezvolte surse de energie regenerabile la 20% din volumul său total de consum. În unele ţări europene această cifră a depăşit deja 20%. De exemplu, în Danemarca, energia eoliană asigură 21,3% din toată energie din reţea, în Finlanda şi Suedia din contul biomasei sunt generate 20-25% de energie termică. Creşterea mondială anuală de energie solară se estimează în medie la 60%, energie eoliană - la 30%. Creşterea este atât de intensă, încât în 2011 surse de energie regenerabile vor ocupa al doilea loc după producerea energiei în bază de cărbune.

Avantajele priorităţii energiei regenerabile pentru toate ţările din lume sunt incontestabile:

• lărgirea spectrului de surse de energie regenerabile; • protecţia mediului înconjurător: fără emisii, fără poluare termică a planetei;
• resurse: potenţialul energiei regenerabile este de multe ori mai mare, decât nevoile actuale ale civilizaţiei;
• distribuirea destul de uniformă pe tot globul, care echivalează drepturile tuturor oamenilor la utilizarea lor;
• disponibilitatea pe scară largă a tuturor formelor de energie regenerabilă.

Comparativ cu Statele Unite şi ţările UE utilizarea surselor de energie regenerabile în Rusia este la un nivel scăzut. Situaţia actuală poate fi explicată prin disponibilitatea combustibililor fosili tradiţionali, precum şi de preocupările joase legate de mediu în ţară din partea autorităţilor, mediului de afaceri şi populaţiei. Una din principalele bariere pentru construirea noi capacităţi de producţie din surse de energie regenerabile - lipsa de dispoziţii privind tarife de stimulare la care statul ar cumpăra electricitate produsă din surse de energie regenerabile.

În 2008, la nivelul de stat, în Rusia a fost anunţat programul de îmbunătăţire a eficienţei energetice a economiei ruse. În special, a fost pusă sarcina de a reduce consumul energiei până în 2020  cu 40%. În prezent, principalele metode de reducere a consumului de energie în ţară sunt: instalarea contoarelor de măsurare a energiei la întreprinderi industriale şi în sectorul privat, precum şi înlocuirea sistemelor tradiţionale de iluminat cu lămpile cu LED-uri şi cele eficiente energetic şi fluorescente. Proiecte în domeniul transportării şi stocării energiei electrice în Rusia sunt încă mai puţin relevante. Totodată, nu există nici o bază legislativă pentru punerea în aplicare a sistemelor energetice smart, în structura actuală de transportare a energiei electrice.

5. În prezent dependenţa alimentară şi energetică rămân pe la doilea plan, o importanţă primordială capătă dependenţa tehnologică. În Rusia această situaţie necesită o abordare serioasă. În primul rând, trebuie să ne gândim la eficacitatea, eficienţa activităţi ştiinţifice în sectoarele inovatoare ale economiei. Tehnologii potenţial curate sunt avantajul nostru competitiv, pentru care ar trebui să fie demonstrată în practică unicitatea dezvoltărilor inovaţionale în domeniul tehnologiilor curate.

Autori: Nehaev S.А., Lagovskii А.I., Muraviov V.Е.

Sursa: green-dom.info