Legislaţia imperfectă face ca proiectele finanţate de fondurile ecologice din Moldova să fie mai puţin transparente şi eficiente (+ Video)

Legislaţia imperfectă face ca proiectele finanţate de fondurile ecologice din Moldova să fie mai puţin transparente şi eficiente (+ Video)

 

Legislaţia imperfectă face ca proiectele finanţate de fondurile ecologice din Moldova să fie mai puţin transparente şi eficienteFormele actuale de organizare şi administrare a fondurilor ecologice în Moldova, atît naţional cît şi local, nu corespund bunelor practici în partea de delimitare a atribuţiilor organelor de supraveghere faţă de cele executive, organizării şi repartiţiei funcţiilor de control şi raportare, precum şi în ceea ce ţine de respectarea ierarhiei de reglementare a acestora. În acest sens, este necesară elaborarea unui concept clar al sistemului de fonduri ecologice, care să stabilească un echilibru între aspectele politice, tehnice, financiare şi legale existente privind repartizarea fondurilor, procesul de implementare şi rezultatele proiectelor realizate. De această părere sînt experţii din cadrul centrului analitic „Expert-Grup”, care au realizat un studiu privind transparenţa şi eficienţa economică a utilizării fondurilor ecologice în Moldova.

Moldova intenţionează până în 2020 să primească 20% de energie din surse regenerabile
Moldova intenţionează până în 2020 să primească 20% de energie din surse regenerabile

„Cele mai mari probleme depistate sînt legate de modul de repartiţie a fondurilor pe proiecte şi însăşi implementarea proiectelor. Aici este nevoie mai mult de pus accentul pe o mai mare transparenţă în procesul de alocare a resurselor şi, în acelaşi timp, pe procesul monitorizării rezultatelor. Fiindcă sînt proiecte care, de fapt, au fost finanţate, însă rezultatele lor nu au fost atinse”, menţionează expertul centrului analitic, Dumitru Budianschi. Potrivit lui, principalele deficienţe actuale ţin, în primul rînd, de reglementarea legală şi coerenţa actelor legale, precum şi de operaţionalizarea fondului ecologic propriu-zis.

Întrebat de ce în municipiul Chişinău, unde sînt concentraţi cei mai mulţi bani şi unde există cele mai multe organizaţii de protecţie a mediului care implementează diferite proiecte este, potrivit statisticilor, şi cel mai poluat rîu, rîul Bîc, Dumitru Budianschi consideră că aceasta este o problemă de echilibrare a obiectivelor care necesită a fi realizate. „Fondul local Chişinău este un pic mai mare decît celelalte, însă, datorită faptului că prioritizarea proiectelor nu este pusă la punct, majoritatea acestora sînt concentrate pe apă şi canalizare. Aceasta este prioritatea numărul unu. Într-o reechilibrare a obiectivelor fondurilor locale şi centrale, problema de tipul „Bîc”, dacă aceasta este o problemă locală, eu cred că aceasta se va putea rezolva mai uşor”, a opinat expertul.

Studiul „Investigarea transparenţei şi eficienţei economice a utilizării fondurilor ecologice în Republica Moldova” a fost realizat de către experţii Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, cu suportul financiar al Fundaţiei Soros Moldova, în cadrul programului Buna Guvernare.

 

 

 

 

Sursa: noi.md