Oceanul moare încet

Cu 15 ani în urmă, întorcîndu-se dintr-o regată în Hawaii, un tînăr yachtsman, fiul unui magnat chimic bogat, Charles Moore, a decis să-și testeze noul iaht și, scurtînd calea, s-a îndreptat spre Oceanul Pacific. Această călătorie i-a schimbat viața pentru totdeauna – el a descoperit al optulea continent.

Departe de rutele obișnuite, în inima Pacificului, Charles a cunoscut Oceanul așa cum nu și-l putea imagina nici în cele mai strașnice vise. "Pe parcursul unei săptămînii, ori de cîte ori ieșeam pe punte, pe lîngă vas plutea o masă solidă de gunoi de plastic", a scris Moore în cartea sa Plastics are Forever?. ”Nu puteam credea ochilor: cum am putut murdări un teritoriu atît de mare de apă? Am fost nevoit să navighez în fiecare zi prin această gunoiște care nu mai avea sfîrșit.

Continentul de gunoi, așa cum a fost numit acest loc de jurnaliști, este un vîrtej gigantic, super puternic, format în susul cursului dinspre Alaska și Oceanul Arctic și curenții sudici de la țărmurile Japoniei pînă în America de Nord. Tot gunoiul spălat de pe coasta a două continente este luat de acest vîrtej și ținut în centrul oceanului Pacific, formînd pur și simplu o gunoiște nemaiauzită de deșeuri organice, cadavre de animale, resturi de nave, iar de la începutul anilor '50 - în principal (90%) din plastic care se descompune lent.

În present nimeni nu cunoaște dimensiunea exacta a dezastrului, dar, potrivit diverselor estimări, suprafata continentului de gunoi este de la 700 de mii la 15 milioane de kilometri pătrați, ceea ce reprezintă jumătate din teritoriul Rusiei și de 1,5 ori mai mare decît toată Europa! Vîrtejul de Nord-Pacific este o adevărată mare moartă, saturată cu hidrogen sulfuric - un produs de putrezire constantă. În afară de coloniile individuale ale planctonului, aici practice nu există viață. Nu numai navele de pescuit nu intră aici, ci și navele comerciale și chiar militare încearcă să ocolească acest loc.

Și din moment ce gunoiul plutește în cea mai mare parte în ape neutre, nimeni nu dorește în mod special să se ocupe de această problemă și continentul de gunoi crește tot mai mult (crescînd zilnic cu circa 3 milioane de bucăți și particule din plastic).

Impresionat de ceea ce a văzut, Charles Moore și-a vândut acțiunile, a pus capăt businessului și a fondat organizația de mediu Algalita Marine Research Foundation (AMRF), care a început să investigheze impactul umanității asupra ecologiei oceanului. El a echipat nave de cercetare, a condus organizațiile internaționale care se ocupă de această problemă, a obținut norme, standarde și acorduri privind problema gunoiului din plastic. El și-a dedicat viața pentru ca copiii noștri să trăiască pe o frumoasă planetă verde și sănătoasă.

Charles Moore consideră că cea mai bună soluție poate fi doar conștientizarea globală a faptului că trebuie să ne schimbăm obiceiurile, să oprim ajungerea gunoiului în ocean. În opinia sa, este inutil să încercăm să curățăm apa de ceea ce s-a acumulat deja în Oceanul Pacific.