Să păstrăm fauna Moldovei

Să păstrăm fauna Moldovei

Relieful, configuraţiile geografice, clima, bogăţia şi diversitatea hranei vegetale au contribuit la formarea pe teritoriul Moldovei a unei lumi animale bogate. În trecut pădurile şi stepele Moldovei erau populate de cerbi, zimbri, bouri, căprioare, mistreţi, cai sălbatici, urşi de peşteră şi bruni, alte animale mari, care erau vînate de oameni.

Fauna Moldovei numără mai mult de 400 de specii vertebrate şi de 4600 nevertebrate. Numai mamifere în Moldova sînt 70 de specii. Cei mai mari − mistreţii, populează Codrii şi mlaștinile Prutului. Mult mai răspîndită în Moldova este căprioara. În păduri pentru ea ajunge hrană, iar populaţia acestor animale creşte. În timpuri preistorice, cînd aici erau multe animale de pradă, populaţia de căprioare se menţinea numeric la o cantitate redusă. Oamenii vînau animalele de pradă, în special, lupii, astfel ajutînd căprioarele. În Evul Mediu tîrziu, conform mărturiilor lui Dmitrie Cantemir, mii de căprioare treceau în goană din stepe în păduri, vara însă se întorceau în stepe. Apoi vînatul excesiv aproape că a lichidat animalele, astfel încît către anul 1945 au rămas foarte puţine. Au fost luate măsuri extraordinare, vînatul căprioarelor a fost interzis totalmente. Rezultatele nu au întîrziat să apară: acum numărul lor atinge mai mult de 10 000 de capete.

Cerbii nobili, care populau cîndva Moldova, au fost exterminaţi în întregime pînă în secolul al XX-lea. În anii 1954-1961, aici au fost aduşi din Ascania Nova maralii − o subspecie a cerbilor nobili. Lor li s-a dat drumul în Codri, pe lîngă satele Vorniceni şi Lozovo. Odată cu trecerea anilor numărul cerbilor a crescut. Prin păduri se găsesc de multe ori coarnele lăsate de ei, iar, toamna în perioada împerecherii, pădurea este străbătută de urletul caracteristic pentru cerbii-masculi. Din regiunea Primorsk au fost aduşi alţi reprezentanţi ai speciei de cerbi – ciute şi cerbi pătaţi, care niciodată nu au existat în Moldova, nici chiar în timpurile străvechi.

Printre animalele sălbatice ale Moldovei sînt şi animale de pradă, iar numărul lor este destul de mare pentru ţară. În afară de lupul menţionat mai sus, se întîlneşte bursucul, jderul, nevăstuica, hermina, dihorul. Toate aceste animale trăiesc în păduri, au un număr redus şi nu prezintă interes pentru vînat. Este mult mai răspîndită vulpea, care trăieşte şi în păduri şi pe suprafeţe deschise; anual sînt dobîndite cîteva mii de pieicele de vulpe.

În anul 1947 din regiunea Arhanghelsk în Moldova a fost adus guzganul de mosc − un animal preţios pentru blana sa frumoasă. Pentru început au fost eliberate în lunca mlăştinoasă a Răutului 320 de animale, în apropierea oraşului Orhei. Apoi, cînd au reuşit să se adapteze cu bine, arealul lor a fost lărgit şi în alte sectoare mlăştinoase. Acum numărul guzganilor de mosc depăşeşte 100 mii de capete, dintre ele 50 mii − pe cursul inferior al Prutului, 20 de mii − pe cursul inferior al Nistrului, 20 mii – pe cursul Răutului Mijlociu.

Pentru păstrarea faunei terestre a fost complet interzis sau limitat vînatul mai multor animale. Se organizează teritorii cu rezervaţii cu protecţia totală a lumii vegetale şi animale şi a întregii configuraţii geografice.

Sursa: moldovenii.md