MOLDOVENII.MD

Trovanții — pietre vii din România (+Foto)

În România centrală și de sud, departe de orașe se îtâlnesc pietrele uimitoare. Localnicii au inventat chiar și un nume special pentru ele – trovanții. Aceste pietre pot nu numai crește, dar  și ... se înmulți.

În mai multe cazuri aceste pietre sunt rotunde sau elipsaidale și nu au clivaje ascuțite. Aspectul exterior nu diferă mult de orice alți bolovan, care sunt multe în aceste locuri. Dar după ploaie cu trovanții se întâmplă ceva incredibil : ei cresc ca ciupercile și se măresc în dimensiuni.

Fiecare trovant de o greutate de doar câteva grame poate cu timpul crește până la o tonă. Pietrele tinere cresc mai repede, cu varstă creșterea trovanților încetinește.

Pietrele în creștere sunt compuse în mare parte din gresie. Structura lor internă este de asemenea foarte neobișnuită, dacă vom tăia piatra în jumătate, apoi pe tăietură, aidoma unei crestaturi unui copac, putem vedea mai multe inele de vârsta, centrate în jurul unui mic nucleu solid.

În ciuda unicității trovanților, geologii nu se grăbesc să le includ în categoria fenomenelor inexplicabile din domeniul știintei. Potrivit cercetătorilor, pietrele în creștere, deși sunt puțin frecvente, dar natura lor nu este inexplicabilă. Geologii susțin că trovanții sunt rezultatul unui lung proces de cimentare a nisipului, care a avut loc cu milioane de ani în măruntaiele pământului. La suprafață, aceste pietre au ajuns în cursul activității seismice puternice.

Oamenii de știință au găsit o explicație și pentru creșterea trovanților: pietrele cresc în mărime datorită conținutului ridicat de diferite săruri minerale sub scoarța lor. Atunci când suprafața este umedă, acești compuși chimici încep să se extindă și exercită o presiune asupra nisipului, din care cauză piatra "crește".

Cu toate acestea trovanții au o trăsătură pe care geologii nu pot explica. Pietrele vii în afară de creștere sunt capabile să se înmulțească. Acest lucru se produce astfel: odată ce suprafața de piatră se înmoaie pe ea apare o ușoară umflătură. Cu timpul aceasta crește, când greutatea pietrii noi devine suficient de mare, ea se rupe de la piatra mamă .

Structura unui nou trovant este aceeași ca și la pietra vechi. În interior există de asemenea un nucleu, acest lucru rămâne un mister pentru oamenii de știință. Dacă  creșterea pietrii poate într-un fel să fie explicată din punct de vedere științific, procesul de divizare a nucleului stâncos sfidează orice logică. În general, procesul de reproducere a trovanților reamintește procesul de gemiparitate (reproducere prin muguri) din care cauză unii experți se gândesc serios asupra problemei, dacă pietrele nu sunt o formă de viață anorganică până acum necunoscută.

Localnicii cunosc mai mult de o sută de ani proprietățile neobișnuite ale trovanților, dar nu acordă o atenție deosebită pietrelor. Anterior, pietrele în creștere au fost folosite ca materiale de construcție . Trovanții de multe ori poate fi vazuți pe cimitirele românești, pietrele mari sunt stabilite ca plăcile funerare din cauza aspectului exterior neobișnuit.

Astăzi, trovanții sunt una dintre atractiile din România Centrală, care tentează turiștii din lumea întreagă. La rândul său, românii fabrică din micii trovanți cadouri și decorațiuni, prin urmare fiecare oaspete are oportunitatea de a aduce o bucată de piatră miraculoasă din călătorie. Multi proprietari ai suvenirurilor din piatră susțin că produsele memorabile din trovanții, atunci când sunt ude, încep să crească și uneori se mișcă în mod arbitrar prin casă, ceea ce produce o impresie destul de groaznică.

Cea mai mare îngrămădire de pietre în creștere este înregistrată în județul românesc Vâlcea . Pe teritoriul ținutului se întâlnesc trovanții de toate formele, mărimile și culorile. Datorită interesului mare al turiștilor în 2006 autoritățile din Vâlcea au creat în satul Costești unicul muzeu de trovanți sub cerul liber. Suprafața muzeului este de 1,1 hectare. Pe teritoriul muzeului sunt colectate cele mai neobișnuite pietre în creștere din zonă. Cei care doresc pot pentru o mică taxă face cunoștință cu expoziție și cumpăra probe mici ca suveniruri.