Un paradis modificat genetic

Programul de tranziție a civilizației umane de la epoca industrială la cea digitală, care a început la începutul anului 2020, a emoționat popoarele pămîntului și am făcut un zgomot ca un stup deranjat de albine.

Pasionații din întreaga lume oferă cu nerăbdare maselor viziunea lor asupra esenței evenimentelor care au loc, dorind să călărească acest val al schimbării. Unii, din obișnuință, au început să critice perspectivele viitoare ale noii ere și metodele de implementare a acestora. Oponenții lor au început să dezvolte sistematic potențiale perspective. Oamenii, cu inerția lor specifică, preferă să nu se încarce cu reflecții excesive asupra viitorului și aleg să creadă în trecut.

Acest lucru s-a întîmplat mereu la intersecția tranziției timpurilor. Cu aproximativ două sute de ani în urmă, am intrat în era industrială. Descoperirea și introducerea energiei electrice în lanțurile de producție au lansat procesul de restructurare completă a întregului sistem de susținere a vieții omenirii. Capacitățile fundamental noi au lăsat în trecut modul de producție și cultura vieții, care se bazau în principal pe tracțiunea musculară a oamenilor și a animalelor. Așa se mișcă civilizația noastră, trecînd de la o epocă la alta, începînd cu inventarea roții și pînă la perspectivele de astăzi ale ingineriei genetice.

Oamenii care au trăit cu puțin mai mult de două sute de ani în urmă nici nu și-au putut imagina ce ne aștepta în epoca industrială cu zgîrie-nori, smartphone-uri etc. Ingineria genetică deschide oportunități pe care astăzi cu greu ni le putem imagina. Noile tehnologii sînt introduse cu îndrăzneală nu numai în mediul nostru, ci și în noi înșine. Astfel, s-au născut deja primii oameni modificați genetic.

În fața oricărei persoane și societate în ansamblu, apar sarcini ale unor circumstanțe vitale. În epoca industrială, noi le rezolvam cu forța caracteristică acesteia. În epoca ulterioară, postindustrială, vom folosi în consecință noi oportunități pentru a rezolva problemele și sarcinile. Să ne imaginăm: vor dispărea peste noapte toate conflictele cauzate de concurența eternă între țări și popoare? Evident, acest lucru este puțin probabil. Dacă mai devreme noi rezolvam aceste probleme prin dezvoltarea constantă a industriei tehnico-militare, atunci cum ne vor ajuta noile posibilități de editare genetică în rezolvarea acestor probleme?

Directorul Institutului Kurceatov, M. V. Kovalciuk, susține că știința și astăzi este capabilă să editeze genele omului astfel, încît el, de exemplu, să nu simtă frică deloc. Va renunța societatea la astfel de perspective, mai ales într-o situație critică? Puțin probabil, căci ea doar nu a renunțat la armele nucleare, în ciuda pericolului total pentru întreaga lume. Genele mai pot fi editate și astfel încît, de exemplu, fata să fie cea mai frumoasă. Vor putea fetele să refuze o astfel de perspectivă? Întrebarea, așa cum înțelegem cu toții, este retorică. La fel și în toate celelalte sarcini cu sînt puse în fața omului și a societății: medicină, economie, management social etc.

Cînd am intrat în epoca industrială, ea ne-a promis un paradis tehnocratic. Și dintr-un anumit motiv, așa cum lucram opt ore pe zi, oferindu-ne toată energia vitală sistemului de întreținere a vieții, așa și a rămas totul, confirmînd zicala că nu există Rai fără Dumnezeu. De fapt, noi doar am acumulat probleme globale de mediu, sociale, culturale etc.

Ceva îmi spune că epoca ingineriei genetice are propria sa parte întunecată, mai mult decît atît, ea ar putea deveni fatală pentru noi ca specie.

Și care este alternativa? Să ne întoarcem la epoca industrială, care a dat naștere la opt miliarde de consumatori, cu cereri mereu în creștere? Acest lucru este absolut imposibil, deoarece resursele Pămîntului sînt cu siguranță epuizate.

Reiese un lucru interesant: înainte nu putem merge, dar nici înapoi nu ne putem întoarce. Se primește că doar în sus sau în jos. Cu alte cuvinte, este timpul să ne gîndim: civilizația noastră merge în direcția corectă?

Autor: Valerii Catruc