15 argumente în favoarea MOLDOVEI
15 argumente în favoarea MOLDOVEI
1. Situaţia geografică favorabilă
Suprafaţa totală a Republicii Moldova constituie 33,7 mii km2. Este situată în sud-estul Europei şi este punctul de intersecţie al Ucrainei şi României. Moldova este o ţară de legende şi balade, un colţ pitoresc al continentului, unde s-au păstrat diferite valori istorice şi culturale: rezervaţii, monumente arheologice şi arhitectonice. Patrimoniul cultural şi istoric al Moldovei a fost creat timp de mai multe milenii.
2. Poporul moldovenesc este unul ospitalier
Moldova este o ţară pe teritoriul căreia locuieşte populaţia indigenă – moldoveni - şi alte grupuri etnice - bulgari, ruşi, ucraineni, găgăuzi. Indiferent de origine, principala calitate a oamenilor din Moldova rămâne ospitalitatea. Oaspeţii sunt de obicei invitaţi la "Casa Mare", camera cea mai frumos amenajată, unde se petrec toate evenimentele importante şi sărbătorile de familie. Mulţi străini care au vizitat Moldova, consideră pe locuitorii ei sinceri, ospitalieri şi, plus la toate, foarte prietenoşi.
3. Natura pitorească şi neatinsă
Moldova mică este bogată în valori naturale. Numeroase rezervaţii naturale, dealuri, dealuşoare şi văi, acoperite cu păduri vechi, lacuri şi râuri, podgorii, totul a rămas intact şi în timpul nostru.
4. Deosebirile bucătăriei naţionale
Diversitatea şi calitatea bucatelor din bucătaria tradiţională moldoveneasca au fost testate şi îmbogăţite de-a lungul secolelor. Gustări pe masa de sărbătoare sunt picante şi variate. Este imposibil să nu ne amintim de mămăligă (terci din malai – trad.), preparată şi servită cu brânză, smântână şi mujdei din usturoi.
Pentru bucătăria locală este tipică şi o gamă largă de feluri de mâncare preparate din legume şi carne. Legumele sunt folosite pentru prepararea diferitor salate, drese cu ulei, oţet, smântână, brânză, ouă, carne fiartă şi tocată.
Descrierea bucătăriei tradiţionale moldoveneşti ar fi incompletă fără a menţiona diferite feluri de patiserie: plăcinte, prăjituri, copturi pascale, colţunaşi, etc.
5. Drumul Vinului este o bună oportunitate pentru a descoperi vinurile moldoveneşti celebre.
Toamna în fiecare casă se face vinul. Vinul tânăr în timpul procesului de fermentaţie este numit "Tulburel", cu el se servesc toţi trecătorii. Prima persoană care gustă "Tulburel", în conformitate cu tradiţie, trebuie să se adreseze stăpînului vinului cu urări, care în curând neapărat se vor adeveri.
O mare varietate de produse de vin din Moldova atrage un interes viu de vizitatorii acestui plai. Anume pentru ei sunt dezvoltate rute de vin speciale, inclusiv vizite la crame celebre şi galerii subterane, unde sunt păstrate colecţii de vinuri cunoscute departe în afara ţării - "Cricova", "Mileştii Mici", "Cojuşna", "Purcari", etc.
6. Diversitatea artei populare
Încă din antichitate, pe teritoriul Moldovei au practicat diferite tipuri de arte populare, cum ar fi ceramica, ţesutul covoarelor, prelucrarea lemnului şi a pietrii. Tendinţa spre frumuseţe şi armonie cu timpul a găsit expresia nu numai în decorarea interiorului caselor, dar şi în haine, costume naţionale. Practic, în fiecare sat şi casă din Moldova, de-a lungul secolelor, în obiceiul de a împodobi haine, feţe de masă, ţesături rituale (prosoape) a fost implicat sexul feminin.
7. Tradiţii multiseculare
În Moldova, sunt o mulţime de diferite sărbători, care includ: petrecerea iernii, întâlnirea primăverii, aratul de vară, recolta strugurilor de toamnă, toate acestea sunt o bună ocazie pentru o odihnă interesantă. Multe tradiţii, de asemenea, sunt asociate cu sărbătorile calendaristice: Sfintele Paşti, Sfânta Treime şi Crăciunul. Sarbatorile de iarnă, de exemplu, includ, spectacole de teatru, în care sunt implicaţi atât copiii, cât şi adulţii. Alături de sărbătorile religioase, să nu uităm, de asemenea, de festivităţile tradiţionale ale poporului moldovenesc, cea mai cunoscută dintre care este "Mărţisorul" - simbol al primaverii. În martie oamenii atârnă marţişor (o împletitură de fire roşii şi albe, care simbolizează sosirea primăverii) pe piept.
8. Istorie bogată
Despre Moldova şi oamenii, care locuiesc pe acest pământ de mai multe secole, se menţionează în lucrările lui Herodot, Strabon, D. Cantemir. Istoricii polonezi, ruşi, lituanieni, maghiari descriu în analele lor evenimente care au avut loc pe teritoriul moldovenesc. Moldova a fost locuită încă din antichitate. Diferite descoperiri arheologice confirmă existenţa oamenilor în aceste locuri încă din perioada Paleoliticului. Renaşterea Moldovei a început în timpul domniei lui Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare, Petru Rareş, şi Vasile Lupu, care au lăsat o mare moştenire culturală şi spirituală.
9. Monumente istorice şi arheologice
Pământul moldovenesc a avut o istorie furtunoasă. Confirmă acest lucru o mare varietate de monumente istorice şi arheologice, urme de istorie. Cetăţile Moldovei în Evul Mediu au fost obiecte importante ale sistemului de apărare naţională. Pe malul drept al râului Nistru, ţara a fost protejată de astfel de cetăţi, cum ar fi Hotin, Soroca, Tighina, Cetatea Albă. În prezent, pe teritoriul Republicii Moldova sunt situate doar Cetatea Soroca şi Tighina. În secolul al XIX-lea Moldova a fost bogată în mănăstiri şi biserici, şi, prin urmare, a fost numită «Tebaica Sudica». Cele mai vechi mănăstiri sunt: Căpriana, Rudi, Hârbovăţ, Curchi.
10. Mănstiri în stîncă
Mănăstiri în stîncă din Moldova au o istorie aparte şi sunt dintre cele mai vechi monumente de arhitectură din secolele XIII-XIV. Construite în diferite perioade ale istoriei, distruse şi reconstruite din nou, mănăstirile în stîncă, vorbesc despre diferite etape ale societăţii umane. Unii dintre ei au păstrat urme de religii care au existat înainte de creştinism. Unele dintre cele mai faimoase mănăstiri în stîncă sunt: Ţîpova, Japca, Butuceni, Saharna, Molovata.
11. Chişinău - oraş pe şapte coline
Moştenirea istorică a oraşului Chişinău rezidă în orânduirea străzilor, spaţiilor verzi, clădirilor, buna corelare între oraşul "vechi" şi cartierele noi, construite în afara Chişinaului, relieful oraşului şi combinaţia lui cu peisajul natural. Toate acestea creează o imagine frumoasă şi fac din Chişinau o atracţie deosebită a Moldovei.
12. Una dintre cele mai mari peşteri de pe pământ
Peştera Emil Rakoveţ este situată în depuneri ipsoase din apropierea satului Kriva, raionul Edineţ. Lungimea galeriilor subterane ale peşterii este mai mare de 89000 m, şi este formată din mai multe niveluri. După suprafaţă ocupă locul al 3-lea printre peşteri ipsoase şi al 8-lea printre cele mai mari peşteri din lume.
Peştera a fost descoperită în 1959 în urma unei explozii în cariera de ghips în apropierea satului Kriva. Aceasta include aproximativ 20 de lacuri subterane, din care: Lacul Albastru, Lacul Dinozaurilor, Lacul Nautilus, etc. Apa din aceste lacuri conţine o cantitate mare de minerale, care au efecte curative asupra organismului uman.
O altă caracteristică inexplicabilă a peşterii "E. Racoveţ" constă în faptul că toate sălile şi galeriile subterane sunt acoperite abundent cu un strat de lut moale de diferite culori: verde, albastru, roşu, negru, alb, şi aşa mai departe.
13. Complexul muzeistic Orheiul Vechi
La 40 de km la nord de la Chişinău, în Orheiul Vechi se întinde regatul puternic al trecutului geologic şi istoric. Peste milenii aici s-au păstrat multe focare ale civilizaţiei dacice, ruinele unei cetăţi Al Shehri Jedid construite de Hoarda de Aur în secolul al XIV-lea, mănăstiri în stâncă, lăcaş sfînt şi biserica Sf. Maria, construite în secolul I, cetatea dacică, ruinele băilor publice - toate acestea se află pe teritoriul satelor Trebujeni şi Butuceni şi formează un miracol, sub numele de Orheiul Vechi. Şi fiecare dintre aceste mici miracole poartă amprenta altora, îmbibate cu legende din timpurile trecute, creând o configuraţie geografică şi peisagistică unică. Mai mult ca atât, admirându-le din unghiuri diferite şi în diferite anotimpuri, de fiecare dată le vedem din nou, mai frumoase şi mai pitoreşti.
14. Cea mai veche rezervaţie naturală din Moldova
Rezervaţia "Codru" este situată la 50 km de la Chişinău, şi a fost fondată pe 27 septembrie 1971. Natura din rezervaţia uimeşte prin abundenţa de forme şi tipuri, dintre care unele sunt atribuite la categoria de rare sau pe cale de dispariţie. În rezervaţia “Codru” "sub protecţia statului se află aproape 1000 de specii de plante, şi anume ½ din flora, specifică pentru Moldova, 43 de specii de mamifere, 145 de specii de păsări, 7 specii de reptile, 10 specii de amfibieni şi peste 10.000 de specii de insecte. Principalele tipuri de arbori forestieri sunt stejar şi fag. Pe suprafeţe forestiere mari sunt situate plantaţii din copaci de salcâm. Pe teritoriul rezervaţiei este situată zona pitoreasca de mlaştină şi funcţionează “Muzeul Naturii”.
15. Nistru - râul celor două popoare
La nordul pintenilor Munţilor Carpaţi din Ucraina, în munţii Beskides, la o altitudine de aproximativ 900 de metri deasupra nivelului mării se ridică Nistru. Tăind canioane adânci în Munţii Carpaţi, şerpuind pe suprafeţe plate, primind din stînga şi din dreapta sute de afluenţi mici şi mari, aducând apele sale la Marea Neagră, râul se întinde aproape la 1400 km, din care mai puţin de jumătate (660 km) sunt în Moldova. Zona râului Nistru este adesea numită staţiunea balneo-sanatorială din Moldova. În locurile cele mai pitoreşti de pe malul Nistrului se află staţiuni de odihnă, cum ar fi Vadul lui Vodă, Holerkani.
208