Cosmosurile civilizațiilor antice. Partea a XXVII-a. Taurii: omul și dansul stihiilor
Dintre toate popoarele și civilizațiile întâlnite în călătoria noastră, taurii rămân printre cele mai enigmatice. Sumerienii au lăsat biblioteci de tăblițe de lut. Egiptenii au acoperit templele cu inscripții. Grecii au păstrat tratate filozofice. Mayașii au creat sisteme calendaristice complexe. Taurii însă nu au lăsat izvoare scrise proprii. Din acest motiv, istoria lor este reconstituită din descoperiri arheologice, mărturii antice și din însuși peisajul Crimeii, care a rămas casa lor timp de milenii.
Despre tauri au scris pentru prima dată autorii Greciei antice. Herodot îi menționa deja în secolul al V-lea î.Hr. ca populație a regiunilor muntoase ale Crimeii. Mai târziu despre ei au relatat Strabon, Pliniu cel Bătrân și alți autori ai Antichității. Datorită acestor surse, istoricii au obținut primele informații despre un popor care trăia între mare și munți în sudul Tauridei.
Totuși, principala sursă de cunoaștere a taurilor este arheologia. În ultimele decenii au fost cercetate zeci de situri asociate culturii taurice. Urmele lor au fost descoperite pe litoralul sudic al Crimeii, în regiunea văii Baidar, în zona Balaclava, pe platoul Ai-Petri, în Munții Crimeii și în alte locuri ale peninsulei.
Un interes deosebit îl prezintă așezările fortificate descoperite pe vârfuri și platouri greu accesibile. Multe dintre ele ocupau poziții din care se deschidea o vedere amplă asupra mării și a văilor din jur. Zidurile de piatră, urmele locuințelor și ale construcțiilor gospodărești permit reconstituirea modului de viață al unor oameni care știau să folosească avantajele reliefului montan pentru organizarea și protecția comunităților lor.
La fel de importante s-au dovedit caracteristicele ciste de piatră și complexele cultice ale culturii taurice. Tocmai acestea au oferit cercetătorilor o mare parte din informațiile despre tauri. În diferite regiuni ale Crimeii au fost descoperite zeci de asemenea monumente. În apropierea lor, arheologii au găsit podoabe, ceramică, arme, obiecte de uz cotidian și diverse artefacte care permit înțelegerea mai profundă a vieții oamenilor care au locuit acești munți acum mai bine de două milenii.
Un loc aparte îl ocupă ceramica. Arheologii au descoperit numeroase vase de diferite forme și destinații, ceea ce permite înțelegerea vieții economice și a tradițiilor meșteșugărești ale taurilor. De asemenea, au fost găsite podoabe din bronz, vârfuri de săgeți, cuțite, elemente vestimentare și numeroase obiecte de utilizare zilnică. Toate acestea permit conturarea unei imagini vii a oamenilor care au trăit pe pământul Crimeii acum mai bine de două milenii.
Crimeea este cunoscută și pentru monumentele sale megalitice, pe care mulți călători le numesc dolmene. Totuși, majoritatea acestor construcții aparțin unor epoci mult mai vechi și nu pot fi atribuite direct taurilor. Cu toate acestea, ele fac parte din peisajul cultural al peninsulei, unde urmele diferitelor epoci coexistă și creează senzația unei profunzimi istorice deosebite.
Aici se încheie teritoriul faptelor și începe spațiul cosmosului. Fiecare civilizație lasă în urmă nu doar obiecte, ci și un anumit mod de a privi lumea. Dacă privim cu atenție geografia Tauridei, observăm că însăși natura părea să îndemne omul către o percepție aparte a vieții. Pe de o parte se întinde marea nesfârșită. Pe de altă parte se ridică lanțurile muntoase. Între ele se află văi înguste, platouri stâncoase și faleze abrupte. Omul trăia permanent la granița dintre mai multe stihii și trebuia să învețe să le simtă ritmul.
Poate tocmai de aceea Crimeea continuă să atragă oameni care caută nu doar cunoaștere istorică, ci și experiență interioară. Printre călători, cercetători, artiști și persoane interesate de tradițiile spirituale apare adesea imaginea Tauridei ca spațiu în care principalul obiect de cercetare devine omul însuși. Nu întâmplător sanctuarele vechi, vârfurile munților și megaliții misterioși continuă să inspire povești despre posibilitățile ascunse ale conștiinței umane și despre legătura profundă dintre om și natură.
Desigur, știința nu permite afirmarea faptului că exact astfel gândeau taurii. Totuși, peisajul în care au trăit ajută la înțelegerea motivului pentru care asemenea imagini apar din nou și din nou. Aici marea educă atenția. Munții formează rezistența interioară. Orizontul dezvoltă capacitatea de a vedea dincolo de ceea ce este evident. Iar însăși viața cere omului o permanentă concentrare interioară.
De aceea, ca interpretare simbolică a cosmosului tauric, putem imagina nu lupta cu stihiile și nici cucerirea naturii, ci interacțiunea dintre ele. Mai mult chiar — un dans între om și stihii. În acest dans, omul nu domină lumea și nici nu se dizolvă complet în ea. El învață să-i înțeleagă ritmurile și să-și găsească locul în interiorul unei ordini vii mai mari.
Aici apare și imaginea a ceea ce multe culturi antice au numit magie. Nu ca încălcare a legilor naturii și nici ca putere supranaturală, ci ca artă a unei înțelegeri atât de profunde a sinelui și a lumii, încât între starea interioară a omului și procesele exterioare apare o armonie surprinzătoare. Omul se schimbă pe sine și începe să interacționeze diferit cu realitatea din jur.
Întrebarea centrală a cosmosului tauric poate fi formulată astfel: este omul capabil să dezvolte atenția, sensibilitatea și stabilitatea interioară într-atât încât să intre într-un dans conștient cu forțele naturii?
De aceea imaginea care exprimă cel mai bine spiritul Tauridei este cea a unui om aflat pe marginea unei faleze deasupra mării. Jos se aud valurile. În spate se ridică munții. Deasupra se întinde cerul fără sfârșit. În fața lui se află orizontul. În acel loc, omul pare să devină un mediator între diferitele stihii ale lumii, învățând să le înțeleagă limbajul și propriul său loc printre ele.
În partea următoare a călătoriei noastre ne așteaptă Rusia Veche — o lume în care personajul principal va fi viața în armonie cu natura, neamul și memoria strămoșilor.
Autor: Валерий Катрук
Citiți toate părțile: Partea 1, Partea 2, Partea 3, Partea 4, Partea 5, Partea 6, Partea 7, Partea 8, Partea 9, Partea 10, Partea 11, Partea 12, Partea 13, Partea 14, Partea 15, Partea 16, Partea 17, Partea 18, Partea 19, Partea 20, Partea 21, Partea 22, Partea 23, Partea 24, Partea 25, Partea 26, Partea 27
48