E lapte sau nu e lapte? Aceasta este întrebarea
E lapte sau nu e lapte? Aceasta este întrebarea
Ei bine, eu îmi iubesc copilul. Şi aş dori pentru el tot ce este mai bun. Dar ce rost are, dacă statul ne otrăveşte. Un exemplu simplu: mă duc la magazin după lapte pentru a hrăni copilul cu un terci util. Privesc încurcată rafturile: ce să aleg?
Mă uit la o denumire simpatică „Prostokvaşino” (film omonim cu desene animate – trad.). Îmi amintesc de motanul Matroskin cu văcuţa lui preferată Burionka. Mă uit la ambalaj: "termen de valabilitate 10 zile”, şi deodată îmi amintesc de laptele bunicii mele, din care a treia zi ea prepara brânză. Aoleu de producători, care au întrecut vaca cu trei zile ale ei. Însă caut anume lapte de vacă. Nu, nu voi lua.
Mă apropii de următorul raft. Tetra Pak, chipurile, ambalaj ecologic, promite lapte "gustos ca în copilărie". Din nou în faţa ochilor apare bunica cu ulcior. Dar brusc imaginea fantastică dispare: "termenul de păstrare - 3 luni. Doamne, despre ce fel de gust, stabilizatori- conservanţi, bla-bla-bla? Se pare că a venit timpul să „acoperim ideea despre terci util pentru copil cu ligheanul de aramă”.
Ei bine, ultima încercare. Lapte într-o pungă, pasteurizat, termenul de valabilitate - o săptămână. Îl iau, mă duc acasă, gătesc terci, copilul meu fericit se satură cu vitamine, oligoelemente. Restul de lapte îl torn într-un castron pentru a face brânză de vaci de casă. Aştept o zi, două, o săptămână .... Mă alarmează faptul că laptele nu s-a înăcrit chiar şi la o căldură a verii de 30 de grade. Miros - mirosul doar vag aminteşte de lapte. Bunica, unde eşti? Cu mare grijă, torn laptele la gunoi.
Abătută merg pe stradă, gândindu-mă să procur o Burionkă proprie, şi deodată văd o femeie de aspect rustic, care stă cu modestie în picioare la marginea trotuarului. În mâinile ei - o sticlă cu ceva alb. Mă interesez, femeia deschide capacul, miros ... oare este adevărat… Lapte! Rugăciunile mele au fost auzite, bunica mea este din nou cu mine.
Şi această poveste are un final fericit: exact după două zile fiica mea înfulecă branza de vaci de casă, autentică. Şi eu înduioşată mă uit la ea.
121