Ecoturismul: Un ghid pentru începători
Ecoturismul: Un ghid pentru începători
După părerea experţilor, turismul ecologic este un domeniu care se dezvoltă cel mai furtunos şi cel mai promiţător din această industrie. Însă nu tot, ce se unii numesc ecoturismul, este demn de această denumire. Deci, să încercăm să clarificăm conceptele.
Ce e un nume?
Nu există în prezent o definiţie univocă a ceea ce este ecoturismul. Chiar şi numele acestei direcţii variază: este numit turismul "verde", etnografic, etc. Şi dacă în unele anunţuri tentante ale companiilor turistice este uşor să detectezi falsificarea (propunerea unei „călătorii ecologice” a la „un safari cu elicopter asupra pădurilor virgine din Amazonia” puţin probabil va provoca îndoieli cu privire la caracterul ei ne-ecologic), apoi într-o mulţime de alte cazuri este mult mai greu să te clarifici. Spre exemplu, o reţea globală de hoteluri de lux îşi construieşte încă un complex turistic al său undeva la hotar cu natura neatinsă de civilizaţie şi susţine că la construcţie s-au utilizat tehnologiile cruţătoare. Va fi oare odihna într-un astfel de hotel una ecologică?
Încă treizeci de ani în urmă, oamenii preferau să călătorească cu scopuri culturologice sau strict recreative. Adică să vadă un muzeu dintr-o capitală turistică sau să se bronzeze pe o plajă amenajată pe lângă o mare caldă. Între timp, progresul tehnic nu stătea pe loc, situaţia ecologica s-a înrăutăţit, şi într-o zi turiştii au simţit nevoia de a se atinge de natura cât mai sălbatică, atracţia spre locurile, unde încă mai poţi respira aer proaspăt şi curat. Şi deja în anii 80 ai secolului XX ecoturismul a devenit o tendinţă principală în industria turistică.
Încercările de a elabora o definiţie clară a ecoturismului se întreprind aproape din momentul apariţiei sale. În 1991, la adunare de constituire a Comunităţii Internaționale a ecoturismului, care a avut loc în Statele Unite, participanţii - savanţi, luptători pentru protecţia mediului şi reprezentanţii firmelor turistice din întreaga lume - au convenit asupra următoarelor: "Ecoturismul – călătoriile responsabile în zonele naturii, în urma cărora nu suferă natura, şi care îmbunătăţesc calitatea vieţii populaţiei locale. " Ultima frază nu în zadar a fost inclusă în definiţia. Experţii au încercat să sublinieze fapt, că ecoturismul nu este pur şi simplu o ramura a businessului turistic. Nu este o afacere cu scopul creşterii profitabilităţii industriei turismului. Este o explorare raţională a orizonturilor noi cu un impact negativ minim asupra terenului studiat şi locuitorilor acestora. Şi, dacă cineva ar profita de acest tip de turism, acestea ar trebui să fie aborigenii, şi nu corporaţii turistice internaţionale. În caz contrar, se va repeta povestea tristă care sa întâmplat într-una din primele destinaţii ecoturisice cunoscute – Samburu, rezervaţia naţională din Kenya. În 1978, localnicii, obosiţi de afluxul de vizitatori şi perturbaţi de faptul că milioanele, cheltuite de către turişti pentru safari şi alte distracţii exotice, curgeau în buzunarele întreprinzătorilor străini, pur şi simplu au dat foc la savană.
Şi ce anume înseamnă o călătorie responsabilă? Adică, ce în afara de noţiunile elementare că, că nu este bine să strângi plantele aflate în Cartea Roşie şi să laşi în urma sa mormanele de gunoi? Ce în afara de asta poate fi recomandat turiștilor care doresc să călătorească ecologic?
Sfaturi pentru turişti
* Nu vă porniţi prea departe să găsiţi natura virgină - aceasta este cu siguranţă şi mai aproape de voi. Călătorind pe distanţe lungi, care, în lumea modernă, cel mai des sunt parcurse calea aerului, sunt extrem de nocive pentru mediu. În primul rând aeronavele consumă prea mul combustibil şi aduc astfel o contribuţie majoră la epuizarea resurselor naturale. Şi în al doilea rând, arderea combustibilului, produce o mulţime incredibilă de deşeuri nocive pentru mediu. În plus, aceste deşeuri nu se limitează la dioxid de carbon - se adaugă la ele şi alte emisii nu mai puţin de periculoase. În plus, emisiile de deşeuri la altitudinea la care zboară avioanele, are un impact negativ asupra mediului aproape de două ori mai mare decât emisiile provenite de la transportul terestru. Conform unor estimări, transportul aerian este responsabil pentru aproximativ 10% din gazele care produc efectul de seră. Prin urmare, cred că bine înainte de a zbura undeva, să verificaţi dacă puteţi ajunge la destinaţie pe altă cale decât cea aeriană.
* Dacă transportul aerian este inevitabil, încercaţi sa-l planificaţi astfel încât drumul să fie cât mai scurt şi direct. Alegeţi mai bine o rută mai scumpă, dar mai directă, decât una mai ieftină, însă cu mai multe transferuri făcând beneficiu nu numai sie, dar şi naturii.
* Participaţi la programul Carbon Offsetting de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, prin investiţii în programe de susţinere energiei regenerabile. Pe multe site-uri la care se vând bilete de călătorie, la cumpărare puteţi aduce o contribuţie voluntară pentru finanţarea organizaţiilor implicate în reducerea efectelor nocive a transportului aerian. Creşterea cheltuielilor pentru un zbor cu o sumă simbolică, veţi contribui la cercetările şi dezvoltarea noilor tehnologii în domeniul surselor alternative de energie sau la plantarea copacilor cu scopul de a reduce cantitatea de dioxid de carbon în atmosferă.
* Încercaţi să obţineţi cât mai multe informaţii despre locul de destinaţie: despre floră si faună, obiceiurile populaţiei locale, etc., ca să nu-i aduceţi daune din cauza ignoranţei. Învățarea a cel puţin câtorva cuvinte din limba locală vă va ajuta să vă impuneţi oamenilor din jur şi să vă simţiţi mai confortabil. Trebuie să ţineţi minte, că reprezentările voastre despre lumea înconjurătoare şi regulile de comportament pot fi diferite de cele din ţara gazdă. De exemplu, în ţări diferite pot fi o idei foarte diferite despre spaţiul privat, ce părţi ale corpului pot sau nu pot fi demonstrate în public, etc.
* Dacă intenţionaţi să recurgeţi la serviciile agentului de turism (a unui local, desigur, şi nu reprezentantul corporaţiei turistice globale), avertizaţi-l despre intenţia sa de a călători ecologic. Puneţi întrebări care vă va ajuta să înţelegeţi dacă agentul este în măsură să îndeplinească cerinţele dumneavoastră.
* În mai multe hoteluri în costul serviciilor întră schimbarea aproape zilnică a lenjeriei de pat şi prosoapelor şi dereticarea. Acasă, de obicei, noi nu facem curăţenie şi spălăm atât de des, şi am putea renunţa la astfel de servicii cheltuitoare de energie şi de resurse şi în călătorie. Deci, cereţi de la serviciile hotelului să spele şi să facă curat în camera dumneavoastră mai rar.
* Dacă este posibil, staţi nu în hotel, dar intr-un apartament închiriat, la cineva dintre localnici. Cu această opţiune nu numai că veţi contribui la bunăstarea populaţiei locale, dar, de asemenea, o să puteţi trăi în condiţii apropiate de cele în care trăiesc aborigenii.
* Ieşind din casă, chiar şi pentru scurt timp, nu uitaţi să stingeţi lumina, aerul condiționat, încălzitorul, şi alte dispozitive similare. Economisiţi de apa, nu staţi prea mult timp în duş - în unele regiuni ale lumii apa este o adevărată comoara.
* În loc de a călători cu taxiul, încercaţi mai bine să vă scufundaţi în viaţa localnicilor: nu mergeţi pe rutele cele mai populare, utilizaţi transportul public. Numai astfel veţi avea un program interesant de călătorie.
* la natură încercaţi să vă deplasaţi numai pe poteci, nu calcaţi pe plantele şi nu speriaţi animalele. Faceţi foc doar în locuri special amenajate. Nu lăsaţi în urmă gunoi. Nu ardeţi sticle de plastic – le luaţi şi le aruncaţi acolo, de unde vor nimeri la prelucrare.
* Atunci când alegeţi suvenire pentru a le aduce acasă, evitaţi obiecte din pielea animalelor indigene (care pot fi pe cale de dispariţie), şi din materiale similare. Încercaţi să nu dăunaţi natura chiar şi într-un mod mediat. Desigur, nu rupeţi de plante locale, nu culegeţi fructe, care pot servi ca hrană pentru păsări locale. În general, înainte de a face orice acţiune, luaţi în considerare modul în care aceasta ar putea mediul înconjurător din zonă, în care vă aflaţi.
* La pieţele orientale, desigur, se negociază, dar nu fiţi prea asertiv în apărarea preţului vostru. Amintiţi-vă că 1-2 dolari, pentru care vă târguiţi pentru a vă distra, pot constitui o sumă mare pentru vânzător. Acest lucru este adevărat în special pentru reprezentanţii ţărilor în curs de dezvoltare, pentru 83% dintre care turismul este unul din principalele surse de venit.
Unde să călătoreşti vara această
În cazul în care totuşi vă atrag irezistibil ţinuturi îndepărtate, alegeţi una din cele mai populare destinaţii eco-turistice. Următoarele ţări şi regiuni întră în această listă:
Alaska
Este un meleag cu natura curată de o frumuseţe incredibilă. Un loc ideal pentru excursiile pe timp de vară, pescuitul şi vânătoarea în anotimpurile corespunzătoare, schiuri şi sanie cu câini în timpul iernii şi savurarea peisajelor din jur, în orice moment al anului. Să vezi cu ochi proprii ursul grizzly sau elanul sălbatic nu este absolut o problemă - nesperiaţi, animalele locale hoinăresc chiar în apropierea oraşelor. Iar acolo, unde Şi astfel, în locuri care sunt încă neatinse de mana omului (aici există şi acestea), întâlnirea cu reprezentanţii faunei sălbatice va fi garantată.
Belize
Ca un lider mondial în ecoturism, Belize - o ţară în America Centrală, capabilă sa le ofere fanilor odihnei active o mulţime de locuri si atracții – de la pădurile tropicale cu diversitatea incredibilă a florei şi a faunei la cele mai bune locaţii pentru scufundări şi pescuit. Datorită densităţii populaţiei locale scăzute (în special pentru Caraibe) natura acestui stat mic, care, cu toate acestea, cuprinde mai multe zone ecologice, rămâne suficient de intactă pentru ca ecoturiştii din întreagă lume încearcă să o păstreze în aceeaşi stare.
Brazilia
Ţara pădurilor tropicale, a florei şi faunei bogate, a celor mai interesante obiecte culturale şi a mulţimii de distracţii care nu dăunează natura. Vă puteţi porni să exploraţi Rio de Janeiro şi împrejurimile sale, sau rămâne la o fermă ecologică, la care cresc caimanii, sau găsiţi curajul să mergeţi într-un canoe pe un râu, infestat cu crocodil, merge călare printre locuri populate de zeci de specii de mamifere şi sute de specii de păsări, fiorul vă este garantat.
India
Mergeţi în statul mic Kerala, care se află în sud-vestul Indiei – meleagul, care este adesea supranumit Pământul lui Dumnezeu. Aceasta nu este singura lui denumirea - printre altele, de exemplu, Veneţia indiană. Una dintre cele mai populare atracții turistice aici este plimbarea cu hauzbote, adică o barcă-casă, prin lagunele din Kerala. Plus la asta, acest stat este un adăpost pentru sute de specii unice de animale şi aproximativ un sfert din cele 10 mii de specii de plante care se găsesc în ţară. În trecut, pădurile din Kerala au fost sub ameninţarea de distrugere din cauza exploatării forestiere excesive, dar astăzi cele mai multe dintre ele sunt protejate de către stat, şi autorităţile locale îi invită în stat în primul acei, care preferă ecoturismul.
Kenia
Kenya este renumită pentru savanele sale, în care hoinăresc elefanţii şi leii, însă această ţară africană este plină de alte minuni şi frumuseţe naturale. Aici sunt munţi şi lacuri, păduri tropicale şi deşerturi, plaje şi alte habitate naturale cu ecosistemul lor propriu unic şi locuitorii săi. Extraordinara diversitate naturală este protejată în Kenya, în aproximativ 50 de rezervaţii şi parcuri naţionale. Această regiune este renumită nu numai pentru flora şi fauna sa, dar şi pentru specificul etnografic anume aici locuiesc Masai, un popor uimitor cu tradiţii uimitoare.
Costa Rica
Pădurile înceţoşate tropicale, plaje acoperite cu nisip negru, râurile rapide - aceasta sunt doar câteva dintre elementele care atrag eco-turiştii în această ţară mică situată în America Centrală. Pe lângă frumusețea naturii Costa Rica este renumita pentru fauna abundentă, precum şi infrastructura, creată special pentru turismul ecologic.
Madagascar
Separată de continentul african cu strâmtoarea, statul-insulă Madagascar este renumit pentru flora si fauna unice, anumite specii nu se găsesc nicăieri în altă parte. Unice sunt şi formaţiunile geologice găsite în Madagascar, şi oamenii locali sunt întotdeauna fericiţi să-i arate vizitatorilor insula lor. Cea mai bună metodă de cunoaşte Madagascarul este să faci o călătorie în diferite zone ecologice şi geologice, organizată de locuitorii locali.
Palau
Apa cristalină, lumea subacvatică bogată, cu de mai mult de 500 de specii de corali si 1500 specii de peşti, plaje nepoluate - toate acestea au transformat Palau că mult timp în urmă într-una din destinațiile preferate pentru fanii scufundării. Cu toate acestea, în această ţară situată între Filipine şi Indonezia care reprezintă de fapt o mulţime de atoli mici, formate pe vârfuri de vulcani subacvatici nu se vor plictisi şi acei, care preferă să îmblă pe pământ, fără a se scufunda sub apă. Suficient să întri în pădurile dese, care acoperă Palau, şi veţi obţine floră şi faună bogată, care va fi satisfăcătoare pentru cele mai exigente ochi de iubitorii de natura.
Ecuador
Pentru a înţelege de ce Ecuador este adesea numit cel mai bun loc pentru ecoturism, este suficient să menţionăm că insulele Galapagos aparţine acestui stat - insulele care l-au inspirat o dată pe Charles Darwin, la ideea lui revoluţionară despre evoluţia vieţii pe pământ şi sunt clasate în lista patrimoniului mondial al UNESCO. În plus, pe teritoriul Ecuadorian se extinde faimoasa pădurea tropicală amazoniana. Plus la asta, este un paradis pentru iubitorii de a admira păsări, o casă pentru triburile locale, precum şi locul unde ecoturismul este susţinut şi dezvoltat la nivel de stat.